Costurile la care se împrumută România urcă la 6,7% pe fondul războiului din Iran

Războiul din Orientul Mijlociu produce efecte rapide pe piețele financiare, iar România resimte deja impactul. Costurile la care statul român se împrumută pe piețele internaționale au crescut abrupt, ajungând miercuri dimineață la 6,7% pentru titlurile de stat pe 10 ani, în urcare față de aproximativ 6,2% la finalul lunii februarie.

Comparativ cu ziua anterioară, randamentele au crescut cu aproape 0,24 puncte procentuale, echivalentul unui avans de circa 4%. Deși nivelul actual rămâne sub vârful de 8,5% atins în vara anului 2025, dinamica din ultimele zile indică o deteriorare rapidă a percepției de risc.

Primele de risc cresc în toată Europa

Potrivit lui Adrian Codîrlaşu, președinte al CFA România, evoluția nu este una izolată, conform zf.ro.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

„Primele de risc au crescut peste tot, pe fondul creșterii prețurilor la materii prime, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Cel mai mare șoc a fost în UE, unde prețul gazelor a explodat. Automat, bursele au fost afectate și reacția s-a văzut în costurile de împrumut. Nu este o situație particulară în România, ci se vede la nivel internațional”, a explicat acesta.

În opinia sa, cele mai mari creșteri ale randamentelor s-au înregistrat în România și Ungaria, state cu ratinguri suverane mai reduse. România este evaluată la nivelul BBB- de către Fitch Ratings, în timp ce Ungaria are calificativul BBB.

Energie scumpă, burse volatile

Escaladarea conflictului dintre SUA și Iran a alimentat temerile privind blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol. În acest context, cotația petrolului Brent a depășit 81 de dolari pe baril, iar gazele naturale din Europa au înregistrat creșteri semnificative.

Creșterea prețurilor la energie reaprinde riscul unei noi unde inflaționiste, într-un moment în care băncile centrale începeau să transmită semnale de relaxare monetară.

Pe piața locală, reacția a fost vizibilă. Bursa de Valori București a închis ședința anterioară cu o scădere de 3,3% a indicelui principal BET, până la 26.716 puncte, cea mai abruptă scădere zilnică din 5 august 2024. Deși ziua începuse pe plus, cu un avans de peste 1,2%, ordinele consistente de vânzare au schimbat direcția pieței.

Miercuri dimineață, piața a deschis pe verde, cu un plus de aproximativ 0,5% al indicelui BET, semn al unei tentative de stabilizare, în pofida volatilității externe.

Cursul valutar rămâne stabil

Pe piața interbancară, cursul a deschis la 5,09 lei pentru un euro, în timp ce dolarul era cotat la 4,38 lei, niveluri apropiate de cele din ziua precedentă. Banca Națională a României anunțase anterior un curs de referință de 5,098 lei/euro.

Stabilitatea relativă a cursului indică o reacție moderată pe piața valutară, comparativ cu mișcările mai ample din zona obligațiunilor și a acțiunilor.

Ce înseamnă randamente mai mari pentru România

Creșterea randamentelor titlurilor de stat se traduce prin costuri mai mari pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Într-un context în care România are nevoie de volume consistente de finanțare, orice majorare a dobânzilor implică presiuni suplimentare asupra bugetului.

Nivelul actual de 6,7% este apropiat de cel de la începutul anului 2026, când randamentele se situau în jurul valorii de 6,8%. Diferența față de minimul recent de 6,2% arată însă cât de rapid pot reacționa piețele la șocurile externe.