ESA a testat scenariul unei furtuni solare care ar distruge sateliții și ar paraliza Pământul

Agenția Spațială Europeană (ESA) a simulat o furtună solară de magnitudinea evenimentului Carrington din 1859. Rezultatele arată că niciun satelit nu ar fi complet protejat, iar rețelele electrice de pe Pământ ar putea ceda în lanț.

ESA a pus la încercare „coșmarul cosmic” al omenirii

La centrul ESA din Darmstadt, experții au recreat condițiile unei furtuni solare catastrofale, comparabilă cu cea din 1859. Simularea a fost realizată în contextul pregătirii lansării satelitului Sentinel-1D, programată pentru noiembrie.

Exercițiul a avut ca scop testarea procedurilor de protecție pentru sateliți și evaluarea modului în care echipele de control pot reacționa la un fenomen cosmic de o asemenea amploare.

Lindab își face bagajele și pleacă din România. Ce motive are

21:06

Se complică situația în energie: Rompetrol ar putea opri două rafinării-cheie din România, sub presiunea fiscală

20:15

„Dacă un astfel de eveniment s-ar produce, nu există soluții perfecte. Obiectivul ar fi să menținem satelitul în siguranță și să reducem cât mai mult pagubele”, a declarat Thomas Ormston, adjunct al managerului de operațiuni pentru Sentinel-1D.

Primele minute: radiațiile ating Pământul și provoacă haos în comunicații

Potrivit scenariului, Soarele ar trimite o explozie masivă de radiații electromagnetice, care ar ajunge pe Pământ în doar opt minute.

Impactul ar fi devastator. Absolut toate comunicațiile ar fi perturbate, radarele afectate, iar sistemele de urmărire satelitară ar începe să ofere date eronate.

La scurt timp, un flux de particule încărcate ar lovi sateliții aflați pe orbită. Consecințele ar fi devastatoare: coruperea datelor, defecțiuni majore la echipamente și pierderea controlului asupra unor misiuni critice.

Ejecția coronală lovește câmpul magnetic al Pământului după doar 15 ore

Cea mai gravă fază a scenariului a venit la 15 ore după explozia inițială, când o ejecție coronală masivă a lovit scutul magnetic al Pământului.

Efectele simulate au arătat o amplificare cu până la 400% a impactului asupra sateliților. Orbitele au fost modificate, riscul de coliziuni a crescut semnificativ, iar infrastructura terestră a început să sufere.

Rețelele electrice ar putea fi suprasolicitate prin inducție geomagnetică, cu posibilitatea de a genera pene de curent la scară continentală. Conductele de transport al gazelor și petrolului ar fi afectate, iar echipele de la sol ar fi forțate să ia decizii rapide pentru a preveni colapsuri în cascadă.

„Niciun satelit nu ar fi în siguranță”

Jorge Amaya, coordonator pentru modelarea vremii spațiale la ESA, a avertizat că o furtună solară extremă ar depăși orice măsuri actuale de protecție.

„Fluxul imens de energie emis de Soare poate afecta toți sateliții aflați pe orbită. Chiar și cei de pe orbite joase, protejați parțial de atmosferă și de câmpul magnetic, nu ar fi în siguranță în cazul unei furtuni de magnitudinea Carrington”, a explicat acesta.

Pentru a se pregăti pentru un asemenea scenariu, ESA lucrează la extinderea rețelei sale de monitorizare a vremii spațiale. Cel mai important proiect este misiunea Vigil, programată pentru lansare în 2031.