ESA lansează programul „Resilience from Space”: sateliți de observație pentru uz civil și militar

Agenția Spațială Europeană (ESA) face un pas strategic major prin aprobarea unei rezoluții care deschide calea pentru dezvoltarea unui nou sistem de sateliți de observație a Pământului, destinat atât uzului civil, cât și militar. Intitulat European Resilience from Space (ERS), programul vizează consolidarea capacității Europei de a răspunde rapid la crize, amenințări și provocări climatice prin imagistică de înaltă rezoluție. Pachetul total de programe propus de ESA pentru conferința ministerială este evaluat în prezent la 23 de miliarde de euro.

„Aceasta este o bază legală care reprezintă, în mod formal, o solicitare din partea statelor membre ca noi să pregătim programul cu toate documentele legale necesare”, a declarat Josef Aschbacher, directorul general al ESA, într-un briefing de presă susținut după reuniunea Consiliului ESA.

Potrivit acestuia, documentul va permite statelor membre să se alăture oficial și să finanțeze programul în cadrul conferinței ministeriale ESA programate pentru sfârșitul lunii noiembrie.

UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor

16:39

Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului

15:25

Prioritate strategică pentru UE

În centrul inițiativei ERS se află dezvoltarea sistemului Earth Observation Government Service (EOGS), un proiect de interes prioritar pentru Comisia Europeană. Acesta va oferi imagini frecvente și de înaltă rezoluție, susținând deciziile politice și răspunsurile rapide la nivel european.

Costul total al constelației EOGS nu a fost încă estimat, iar detalii precum numărul de sateliți sau nivelul exact al rezoluției spațiale și temporale nu au fost încă făcute publice. Totuși, Aschbacher a subliniat că ESA va coordona faza inițială de dezvoltare, după modelul deja consacrat prin programul Copernicus. Uniunea Europeană va prelua finanțarea etapelor ulterioare, începând cu următorul cadru financiar multianual ce intră în vigoare în 2028.

Estimările inițiale ale ESA indică un cost de aproximativ un miliard de euro pentru prima fază, ce va include sateliți optici și radar dotați cu capacități de procesare la bord, precum și un segment terestru aferent. Pachetul total de programe propus de ESA pentru conferința ministerială este evaluat în prezent la 23 de miliarde de euro.

„Acesta este nivelul de anvergură pe care îl discutăm cu statele membre în acest moment”, a afirmat Aschbacher. „Ca în cazul tuturor propunerilor noastre, aceste cifre sunt în evoluție – pot fi diferite în octombrie, pot fi diferite în noiembrie.”

Foto: Shutterstock

O rețea integrată de sisteme spațiale

Programul ERS va fi integrat într-un sistem de sisteme ce va include și o nouă constelație pentru poziționare, navigație și sincronizare în orbita joasă (PNT), alături de rețeaua de conectivitate securizată IRIS². Denumirea EOGS ar putea fi modificată, a sugerat Aschbacher, „cu ceva mai poetic”.

În cadrul reuniunii Consiliului ESA, Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu, a subliniat importanța critică a capabilităților de observare indiferent de vreme, cu o rezoluție temporală de 30 de minute, în contrast cu actualele imagini zilnice furnizate de sistemele europene.

„Comisia va elabora un ‘Document de Cerințe ale Utilizatorului la Nivel Înalt’ până în toamnă, care va constitui un mandat politic adresat ESA”, a declarat Kubilius în discursul său pregătit.

Acesta a lăudat colaborarea strânsă dintre Comisie și ESA:

„Am o cooperare excelentă cu directorul general al ESA. Am creat un grup operativ comun. Echipele noastre colaborează îndeaproape pentru a optimiza resursele și a corela inițiativele.”

Aschbacher a confirmat la rândul său această sinergie instituțională: „Văd multe paralele cu modul în care am construit Copernicus acum două decenii. Dacă există voință, există și cale. Iar dacă ambele părți sunt angajate, atunci putem face să funcționeze, chiar și cu toate complicațiile care vor apărea.”

Obstacole geopolitice și nevoia de compromis

Unul dintre obstacolele anticipate ține de faptul că nu toate statele membre ESA fac parte din Uniunea Europeană – aspect relevant mai ales în contextul în care UE își afirmă tot mai mult ambițiile în domeniul apărării. Kubilius a argumentat că Europa trebuie să-și întărească capabilitățile de apărare, inclusiv spațiale, în fața amenințărilor dinspre Rusia și a percepției că SUA își redirecționează atenția strategică spre zona Asia-Pacific.

Renato Krpoun, șeful Oficiului Spațial Elvețian și președinte al Consiliului ESA, a reiterat la rândul său importanța cooperării între ESA și Comisia Europeană: „Bineînțeles, diavolul se ascunde în detalii. Dar cred că, așa cum am demonstrat în trecut, statele membre reușesc mereu să găsească compromisuri în interesul Europei.”

Inițiativa ERS reflectă o mișcare de poziționare geopolitică a Europei prin tehnologie spațială duală – civilă și militară.