Potrivit consensului analiștilor interogați de organizația Funcas, Euribor ar putea ajunge în jurul valorii de 1,9% în toamna anului 2025, ceea ce ar readuce acest indice de referință pentru creditele ipotecare la nivelurile din august 2022, când media lunară era de 1,249%, față de 2,233% înregistrată în septembrie același an. Această perspectivă este susținută și de consultanții ipotecari, care sunt chiar mai optimiști în privința evoluției indicelui.
„Credem că vom ajunge la acel 1,9% în două sau trei luni și că, la finalul anului, ar putea ajunge în jurul valorii de 1,75%”, a declarat Simone Colombelli, director de Hipoteci la iAhorro, pentru 20minutos.
Concret, față de nivelul de 2,143% înregistrat în aprilie, Euriborul ar urma să continue să scadă până la 2,02% în iunie, 1,96% în septembrie și 1,93% în decembrie, potrivit Panelului Funcas. Această evoluție este determinată de scăderea dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE), care, conform estimărilor think tank-ului, ar coborî sub pragul de 2% în același ritm – 2,09% în iunie, 1,94% în septembrie și 1,84% în decembrie (medii estimate de analiști).
Astfel, indicele ar urma să urmeze traiectoria stabilită de politica monetară a BCE, la fel cum s-a întâmplat după creșterile de dobândă începute în iulie 2022 pentru a contracara criza inflaționistă. Acea perioadă a dus facilitatea de depozit la 4% din septembrie 2023, cel mai ridicat nivel din 2001, până în iunie anul următor, când dobânda de referință a fost redusă pentru prima dată la 3,75%.
Euribor este prescurtarea de la Euro Interbank Offered Rate. Ratele Euribor se bazează pe ratele dobânzilor la care un grup de bănci europene împrumută fonduri una de la alta.
Această posibilă scădere a Euriborului sub 2% vine în contrast cu previziunile publicate de Funcas în martie, când se anticipa că indicele va încheia anul la 2,22%. În prezent, media lunară pentru mai este deja la 2,081%, ceea ce, potrivit mai multor comparatori ipotecari consultați de 20minutos, face ca atingerea pragului de sub 2% să fie iminentă. De fapt, piața nu ar fi fost surprinsă dacă acest prag ar fi fost depășit chiar în această lună, după cum explică Ricard Garriga, CEO și cofondator Trioteca, însă incertitudinea care a dus la creșterea unor date zilnice a exclus această posibilitate.
Colombelli subliniază că atingerea acestui prag depinde de constanță, dar dacă BCE va decide să reducă din nou dobânzile la următoarele ședințe din 5 iunie sau 24 iulie, scăderea Euriborului s-ar putea accelera, deoarece „acum Euriborul este la doar 0,169 puncte de dobânda BCE, iar în mod normal această distanță ar trebui să crească puțin, nu să se micșoreze”, explică CEO-ul iAhorro.
Pe de altă parte, Ricardo Gulias, CEO al RN Tu Solución Hipotecaria, este mai rezervat și se aliniază ritmului anticipat de Panelul Funcas, estimând că „va fi după vară când vom începe să coborâm destul de mult sub 2%”, deși consideră deja sigură o reducere a dobânzii la următoarea ședință a BCE.
Scăderea Euriborului sub 2% va aduce o gură de oxigen pentru cei cu credite ipotecare cu dobândă variabilă, care, pe măsură ce indicele se reduce și contractele sunt revizuite, vor vedea cum ratele lunare scad.
Cei care își actualizează contractul cu valoarea din aprilie, de 2,143%, vor observa o scădere semnificativă față de 3,703% din aceeași lună a anului trecut sau 2,691% din octombrie (pentru cei care revizuiesc semestrial). Dacă prognoza Funcas se îndeplinește și septembrie va avea un Euribor mediu de 1,96%, cei care își actualizează ipoteca atunci vor vedea o scădere de aproape un punct procentual față de septembrie 2024 (când rata a fost 2,936%) sau față de 2,398% din martie.
Totuși, atât iAhorro, cât și Trioteca consideră în continuare că trecerea de la o ipotecă variabilă la una fixă sau mixtă poate fi o opțiune bună, atâta timp cât noua rată, independentă de Euribor, este mai mică decât cea oferită de acest indice. „Încă este rentabil să schimbi o ipotecă variabilă pe una fixă sau mixtă, pentru că, deși economiile sunt tot mai mici, ele încă depășesc costurile generate de schimbare”, afirmă Simone Colombelli, de la iAhorro.
„Să ne amintim că prețul normal al unei variabile este Euribor plus 1%, deci dacă Euriborul ajunge la acel 1,9% anticipat de Funcas, am avea o ipotecă variabilă la 2,9%”, explică Ricard Garriga, de la Trioteca. „Astăzi avem ipoteci fixe la 2%, chiar și mixte la 1,5%”, adaugă CEO-ul.
Scăderea Euriborului sub 2% ar marca o premieră după aproape trei ani și ar putea aduce beneficii semnificative pentru debitorii cu credite ipotecare variabile, dar și noi oportunități pentru cei care doresc să-și optimizeze costurile prin refinanțare.
Pe de altă parte, un raport special publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) în mai 2025 atrage atenția asupra riscurilor crescute pentru stabilitatea financiară din zona euro, generate de tensiunile comerciale globale – în special de politicile tarifare ale Statelor Unite. Analiza BCE scoate în evidență faptul că băncile europene sunt vulnerabile în special prin expunerea la sectoarele economice care depind masiv de relațiile comerciale cu SUA.
Potrivit raportului BCE, „sectoarele care sunt puternic dependente de comerțul cu SUA, și deci cele mai expuse la tarifele impuse de administrația americană, ar putea întâmpina provocări legate de profitabilitate și de capacitatea de a-și onora datoriile.”
Analiza arată că dependența de comerțul cu SUA poate fi evaluată la nivel sectorial, iar industriile asociate cu mineritul, producția industrială, dar și serviciile profesionale și sectorul tehnologic sunt cele mai vulnerabile, atât pe partea de exporturi, cât și de importuri.
Băncile din zona euro care au portofolii semnificative de credite sau investiții în aceste sectoare riscă să fie afectate indirect de scăderea profitabilității companiilor din industriile respective. O deteriorare a capacității de plată a firmelor poate duce la creșterea creditelor neperformante, la pierderi pentru bănci și, implicit, la scăderea rezilienței sistemului financiar european.
BCE recomandă ca băncile să mențină rezerve solide de capital și lichiditate, să monitorizeze atent expunerea la sectoarele vulnerabile și să-și diversifice portofoliile pentru a limita riscurile asociate tensiunilor comerciale.