Euro urcă la un nou record istoric. Moneda europeană ajunge la 5,2788 lei

Leul a atins miercuri un nou minim istoric în raport cu moneda europeană, după ce Banca Națională a României a stabilit un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro. Nivelul consemnat pe 23 septembrie 2026 depășește precedentul record stabilit în luna mai și apare într-un moment marcat de incertitudine politică, încetinirea economiei și presiuni asupra finanțelor publice.

Euro s-a apreciat cu 1 ban față de maximul anterior, de 5,2688 lei, înregistrat de BNR pe 6 mai. În piața interbancară, moneda europeană trecuse deja miercuri de pragul de 5,28 lei, înainte ca banca centrală să publice noua cotație oficială.

Evoluția cursului vine după mai multe zile în care euro s-a menținut în apropierea nivelurilor record. Piața valutară a urmărit astfel îndeaproape atât evoluțiile economice, cât și incertitudinile politice și fiscale care afectează România.

E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

13:54

Spiritul antreprenorial pălește: România are cu 20% mai multe firme care ies din economie

12:43

Euro depășește precedentul record stabilit în luna mai

Cotația de 5,2788 lei reprezintă cel mai ridicat nivel stabilit vreodată de BNR pentru moneda europeană. Recordul precedent fusese consemnat pe 6 mai 2026, când euro a urcat într-o singură ședință cu 5,08 bani, până la 5,2688 lei.

În luna septembrie, presiunea asupra monedei naționale s-a accentuat treptat. Pe 15 septembrie, BNR a anunțat un curs de 5,2636 lei pentru un euro, iar trei zile mai târziu referința a ajuns la 5,2644 lei. Pe 21 septembrie, euro era cotat la 5,2649 lei, pentru ca marți, 22 septembrie, cursul să fie de 5,2647 lei.

Noua cotație arată că moneda europeană a revenit peste nivelul considerat până acum maximul istoric. Diferența de un ban față de recordul anterior este redusă în termeni absoluți, însă depășirea acestuia reprezintă un nou reper pentru cursul de schimb.

Deprecierea leului nu s-a manifestat doar în raport cu euro. BNR a anunțat miercuri un curs de 4,6265 lei pentru dolarul american, față de 4,5934 lei în ședința precedentă. Francul elvețian a crescut la 5,6205 lei, de la 5,6085 lei, iar lira sterlină a ajuns la 6,1442 lei, comparativ cu 6,1371 lei anterior.

Astfel, moneda națională a pierdut teren față de principalele valute urmărite de piața românească.

Recordul valutar este însoțit de incertitudine politică și economică

Noul maxim al euro este consemnat într-o perioadă dificilă pentru economia României. Ritmul de creștere economică este redus, inflația rămâne o problemă, iar autoritățile trebuie să gestioneze în același timp presiunile asupra bugetului și necesitatea consolidării fiscale.

La aceste probleme se adaugă incertitudinea politică. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, pe 17 septembrie, pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Este a treia nominalizare pentru formarea unui nou Guvern, după ce încercările anterioare nu au dus la instalarea unui Cabinet.

Mureșan a acceptat desemnarea și a început demersurile pentru formarea noului Executiv. Situația parlamentară rămâne însă complicată, în condițiile în care nu există o majoritate clar conturată pentru susținerea viitorului Guvern.

Pentru piețele financiare, evoluția politică este relevantă deoarece stabilitatea guvernamentală poate influența predictibilitatea politicilor economice și fiscale. În cazul României, atenția investitorilor este îndreptată și către deficitul bugetar, datoria publică, costurile de finanțare și evoluția economiei.

Cursul valutar nu este determinat de un singur factor, iar mișcările leului trebuie analizate în contextul condițiilor de pe piețele internaționale și al fluxurilor de capital. Totuși, perioadele de incertitudine pot amplifica presiunile existente asupra monedei naționale.

România intră într-o nouă etapă de evaluare pentru ratingul de țară

Evoluția cursului vine și înaintea unei noi evaluări a României de către agențiile internaționale de rating. S&P Global Ratings are programată pentru 2 octombrie 2026 următoarea publicare privind ratingul suveran al țării.

Agenția a realizat deja o evaluare neplanificată în luna mai, după dizolvarea guvernului de coaliție, când a reconfirmat ratingul României la „BBB-”.

În prezent, Fitch și S&P acordă României ratingul „BBB-”, iar Moody’s evaluează țara la „Baa3”. Toate cele trei agenții au o perspectivă negativă asupra ratingului suveran.

Evaluările sunt importante pentru costurile la care statul și economia se pot finanța pe piețele internaționale. Investitorii urmăresc în special capacitatea autorităților de a controla deficitul și datoria, precum și perspectivele de creștere economică.

În acest context, evoluția leului este unul dintre indicatorii urmăriți de piață, alături de randamentele obligațiunilor, inflație și condițiile de finanțare.

Euro mai scump poate influența costurile și prețurile

Deprecierea leului are efecte asupra economiei prin mai multe canale. Unul dintre cele mai importante este reprezentat de importuri. Atunci când euro se apreciază, bunurile, materiile prime sau serviciile cumpărate din zona euro pot deveni mai scumpe în moneda națională.

Efectul asupra consumatorilor nu este însă automat și nici identic pentru toate produsele. Transferul cursului în prețurile finale depinde de ponderea importurilor în costurile companiilor, de evoluția prețurilor internaționale, de cerere și de marjele comerciale.

Un curs mai ridicat este relevant și pentru persoanele sau firmele care au obligații denominate în euro. Ratele, facturile sau alte plăți stabilite în moneda europeană presupun un efort mai mare în lei atunci când moneda națională se depreciază.

În cazul companiilor, efectele sunt diferite în funcție de activitatea desfășurată. Importatorii sunt expuși creșterii costurilor în lei, în timp ce firmele care obțin venituri în valută pot transforma aceleași încasări într-o sumă mai mare în moneda națională.

Cursul de schimb poate alimenta presiunile asupra prețurilor, dar intensitatea efectului depinde de durata deprecierii, de structura economiei și de ceilalți factori care influențează inflația.