Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB. Sănătatea și pensiile primesc fonduri suplimentare

Prima rectificare bugetară din 2026 menține ținta de deficit bugetar la 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile estimate ale bugetului general consolidat scad cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt reduse, per sold, cu 1,2 miliarde de lei. Proiectul publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor prevede suplimentări importante pentru sănătate, pensii, asistență socială și plata datoriilor autorităților locale, în paralel cu ajustarea fondurilor alocate unor proiecte cu un grad redus de execuție.

Potrivit ministerului, rectificarea se bazează pe execuția bugetară din primele nouă luni și pe estimările privind necesarul de finanțare până la sfârșitul anului. Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în perioada similară a anului trecut. PIB-ul nominal luat în calcul a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei. În termeni nominali, deficitul bugetar estimat pentru întregul an crește cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, însă ponderea sa în PIB rămâne la 6,2%.

Încasări mai mari din TVA, dar venituri mai mici din accize și fonduri europene

Revizuirea veniturilor reflectă diferențele dintre încasările efective și estimările inițiale. La bugetul de stat, încasările din TVA au depășit programul cu 7,18 miliarde de lei, dintre care 2,81 miliarde reprezintă sume defalcate pentru bugetele locale. Veniturile din impozitul pe venit au fost mai mari cu 2,03 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit, cu 1,19 miliarde de lei.

ANAF derulează un program de conformare voluntară pentru contribuabilii cu risc fiscal în domeniul TVA

17:46

Inteligența artificială în firmele din România: 62% o folosesc, dar numai 3,3% au integrat-o în procesele de lucru

16:05

Încasările din impozitul pe dividende de la persoanele juridice au depășit estimările cu 950 de milioane de lei. Impozitele specifice sectoarelor bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, au adus alte 1,71 miliarde de lei peste program. Aceste rezultate sunt însă contrabalansate de venituri sub nivelul estimat din alte surse. Încasările din accize sunt revizuite în scădere cu 3,68 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină. Taxele din jocuri de noroc sunt diminuate cu 750 de milioane de lei, iar veniturile nefiscale, cu 1,87 miliarde de lei.

Totodată, sumele primite de la Uniunea Europeană pentru plățile efectuate sunt reduse cu 4,58 miliarde de lei, ajustare pe care Ministerul Finanțelor o pune în legătură cu ritmul de implementare a proiectelor.

Sănătatea primește cele mai mari suplimentări

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, pentru a asigura continuitatea furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale. Din această sumă, aproximativ 3,2 miliarde de lei sunt destinate serviciilor medicale, programelor naționale de sănătate și decontării spitalizărilor, precum și susținerii drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.

În plus, aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute la începutul anului sunt puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Plafonul până la care instituția poate încheia contracte cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.

Bugetul Ministerului Sănătății beneficiază de alocări suplimentare de 774 de milioane de lei. Din acestea, 183 de milioane sunt destinate drepturilor salariale ale serviciilor județene de ambulanță, 200 de milioane funcționării unităților de primiri urgențe și compartimentelor UPU/SMURD din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale, iar 391 de milioane de lei acțiunilor prioritare și programelor naționale de sănătate din spitalele subordonate ministerului.

Ministerul Sănătății primește, de asemenea, acces la aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reținute inițial. În paralel, 700 de milioane de lei sunt reduse de la cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, ca urmare a gradului redus de execuție. După aceste ajustări, bugetul ministerului crește, per sold, cu 72 de milioane de lei.

Fonduri suplimentare pentru pensii și drepturi sociale

Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat sunt majorate cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului. În același timp, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde de lei.

Ministerul Afacerilor Interne primește 563 de milioane de lei pentru plata drepturilor de pensie aferente lunii decembrie 2026 și alte 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

Rectificarea include și suplimentări pentru bugetele locale, astfel încât să poată fi finanțate drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, indemnizațiile lunare, serviciile de protecție a copilului, centrele pentru adulți cu dizabilități, căminele pentru persoane vârstnice și Programul pentru școli al României.

Sumele defalcate din TVA destinate bugetelor locale cresc, per sold, cu 2,808 miliarde de lei. Din această valoare, 280,1 milioane de lei sunt alocate cheltuielilor descentralizate la nivel județean, iar 237,1 milioane de lei, celor de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Capitalei.

O componentă importantă o reprezintă cele 2 miliarde de lei prevăzute pentru achitarea plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de autoritățile locale, instituțiile finanțate din bugetele acestora și spitalele din rețeaua locală.

Mecanism de compensare pentru reducerea arieratelor

Potrivit Ministerului Finanțelor, fondurile destinate plăților restante vor funcționa ca un mecanism de compensare între administrațiile locale, operatorii economici și bugetul public. Obiectivul este stingerea unor obligații restante către furnizori de bunuri, servicii și lucrări, furnizori de energie termică, operatori de transport public și instituții bugetare.

Sumele vor fi utilizate pentru compensarea datoriilor administrațiilor locale către furnizori cu obligațiile fiscale restante ale acestora către buget. Operațiunile se vor realiza pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor încheiate între părți.

Ministerul susține că mecanismul va contribui la reducerea arieratelor și la deblocarea lanțurilor de plăți din economie. Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026, iar sumele repartizate și neutilizate până la 21 decembrie vor fi retrase.

Investițiile cresc la 170,1 miliarde de lei

Bugetul de investiții al bugetului general consolidat este majorat cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Nivelul este cu 4,9 miliarde de lei peste programul aprobat inițial prin legea bugetului.

Suplimentările urmăresc în special finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a investițiilor finanțate din fonduri europene. Pentru proiectele finanțate prin componenta de împrumut a PNRR sunt prevăzute suplimentar 2 miliarde de lei, iar cheltuielile de capital cresc cu 1,2 miliarde de lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește în plus 1,47 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. În schimb, creditele aferente componentei de grant a PNRR și altor proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă sunt ajustate în funcție de stadiul implementării, cu o reducere cumulată de 2,3 miliarde de lei.

Rectificarea permite, totodată, redistribuirea unor credite între programe și ordonatori, pentru a facilita continuarea proiectelor și utilizarea fondurilor disponibile. Pentru proiectele finanțate prin instrumentul SAFE sunt prevăzute posibilități de virare și redistribuire a creditelor între ordonatorii de credite.

Ministerul susține că ținta de deficit este respectată

Pe partea de cheltuieli, suplimentările pentru dobânzile datoriei publice, transferurile către bugetul asigurărilor sociale, asistența socială și drepturile salariale sunt compensate prin reducerea unor alocări estimate că nu vor fi utilizate integral până la sfârșitul anului.

Printre ajustări se numără diminuarea cu 5,24 miliarde de lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă cu un grad redus de execuție și reducerea subvențiilor cu 1,14 miliarde de lei. Totodată, mecanismul prevăzut de Legea finanțelor publice a permis reținerea inițială a 10% din creditele aprobate pentru ordonatorii principali, sume care sunt acum redistribuite în funcție de necesități.

Ministerul Finanțelor afirmă că rectificarea nu introduce cheltuieli noi fără sursă de finanțare și că obligațiile legale și contractele deja asumate vor fi respectate. Solicitările care nu sunt urgente pentru acest an urmează să fie analizate în discuții separate cu ordonatorii principali de credite.