CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor

Economia României ar putea înregistra o contracție de până la 1% în 2026, iar riscul de recesiune s-ar putea menține și în 2027, când creșterea economică ar putea fi cuprinsă între zero și 0,5%, estimează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Prognoza sa este semnificativ mai pesimistă decât estimările care indică o creștere de aproximativ 2% anul viitor, iar printre factorii care afectează perspectivele se numără reducerea producției de energie, slăbirea consumului, inflația și dificultățile de finanțare a deficitului bugetar.

„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creștere pentru anul viitor între 0 și 0,5%, la fel, când restul zic 2% și deja primim feedback că suntem optimiști”, a declarat luni Adrian Codirlașu, la Banking Forum, eveniment organizat de Financial Intelligence.

Președintele CFA România a atras atenția că România nu a traversat, în general, episoade de recesiune limitate la un singur an. Din acest motiv, chiar dacă situația economică s-ar putea îmbunătăți ușor în 2027, riscul unei noi contracții rămâne prezent.

ARB: România se confruntă cu o criză de creditare. „Măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile”

18:54

Germania vrea să devină o „națiune suverană în AI” până în 2030. Berlinul pregătește 18 măsuri pentru recuperarea decalajului față de SUA și China

15:14

„În general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi”, a explicat acesta.

Producția de energie și consumul pun presiune pe PIB

Unul dintre factorii care determină perspectiva negativă pentru 2026 este reducerea producției interne de energie, în contextul opririi centralei de la Cernavodă. Potrivit lui Codirlașu, diminuarea producției și necesitatea importurilor afectează atât contribuția producției interne la economie, cât și exportul net.

În opinia sa, aceste evoluții fac dificilă obținerea unei creșteri economice pozitive în trimestrul al treilea, pentru care datele urmau să fie publicate.

Economistul a indicat și evoluția consumului drept un element important în evaluarea perspectivelor. Slăbirea cererii se observă atât în cazul bunurilor, cât mai ales în sectorul serviciilor, ceea ce reduce perspectivele de creștere.

„Așteptarea mea pentru acest an este de o recesiune ușoară, undeva până în 1% scădere, și anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc”, a afirmat președintele CFA România.

Deficitul bugetar amplifică vulnerabilitatea la șocurile externe

Codirlașu a avertizat că dificultățile economice interne sunt amplificate de situația de pe piețele internaționale și de necesitatea finanțării deficitului bugetar. Un deficit ridicat presupune împrumuturi importante, iar capacitatea statului de a atrage finanțare depinde și de condițiile existente pe piețele externe.

Dacă investitorii internaționali sunt dispuși să finanțeze economiile cu dezechilibre bugetare mari, presiunea poate fi gestionată mai ușor. În schimb, deteriorarea condițiilor externe poate îngreuna accesul la finanțare și poate transforma dezechilibrele într-un risc macroeconomic major.

Pentru a ilustra vulnerabilitatea României, Codirlașu a amintit criza din 2008, când țara a intrat în dificultate în condițiile în care datoria publică reprezenta doar 12% din PIB. El a explicat că scadențele unor datorii publice și private au contribuit atunci la apariția problemelor de finanțare și la apelul la sprijinul Fondului Monetar Internațional.

Mesajul său este că nivelul deficitului trebuie privit nu doar prin prisma necesarului imediat de împrumuturi, ci și în raport cu riscul ca finanțarea să devină mai dificilă atunci când condițiile internaționale se înrăutățesc.

Energia alimentează presiunile inflaționiste

Un alt risc pentru economie este revenirea inflației, pe fondul creșterii prețurilor la energie. Potrivit lui Codirlașu, România este afectată simultan de problemele interne de aprovizionare cu energie electrică, de nivelul prețurilor gazelor pe piețele europene și de cotațiile petrolului.

Oprirea centralei de la Cernavodă reduce oferta de energie electrică, ceea ce pune presiune asupra prețurilor. În paralel, prețul gazelor naturale pe piața europeană a revenit la niveluri care nu au mai fost înregistrate din 2022, anul declanșării războiului din Ucraina, deși valorile de atunci au fost mult mai ridicate.

Codirlașu a indicat și cotația petrolului Brent, relevantă pentru piața europeană, care se situa, potrivit declarației sale, în jurul valorii de 112-113 dolari pe baril. O eventuală reaprindere a conflictului ar putea menține sau accentua presiunile asupra prețurilor.

Aceste evoluții pot afecta atât costurile companiilor, cât și puterea de cumpărare a populației, complicând perspectivele de revenire economică.

Euro ar putea ajunge la 5,5 lei la finalul lui 2027

În privința cursului de schimb, președintele CFA România anticipează o depreciere graduală a leului în următorii ani. Estimarea sa este că moneda națională ar putea pierde aproximativ 10-15 bani în raport cu euro în fiecare an, pe fondul unei aprecieri reale considerate deja acumulate.

Pentru finalul anului 2027, prognoza CFA România indică un curs cuprins între 5,4 și 5,5 lei pentru un euro.

Prognoza oficială indică o contracție de 0,4% în 2026

Estimarea lui Codirlașu este mai pesimistă decât cea a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Instituția anticipează pentru 2026 o contracție economică de 0,4%, după ce în prognoza anterioară estima o creștere de 0,1%.

Revizuirea reprezintă o deteriorare de 0,5 puncte procentuale a perspectivei pentru acest an. Chiar dacă estimarea oficială indică o scădere mai redusă decât scenariul de până la 1% prezentat de președintele CFA România, ambele prognoze semnalează o economie aflată sub presiune.