Europa caută soluții pentru salvarea industriei, dar statele UE nu reușesc să ajungă la un acord. Concedierile de la Volkswagen amplifică presiunea

Europa încearcă să găsească o strategie comună pentru a-și proteja industria, însă negocierile dintre statele membre și instituțiile europene sunt departe de un consens. În timp ce Bruxelles-ul pregătește o nouă legislație care ar urma să favorizeze companiile europene în contractele publice, diferențele de viziune dintre guverne întârzie adoptarea măsurilor.

Presiunea a crescut după ce grupul auto Volkswagen a anunțat intenția de a elimina până la 100.000 de locuri de muncă și de a închide patru fabrici din Germania, unul dintre cele mai ample planuri de restructurare din istoria companiei. Pentru oficialii europeni, situația reprezintă un semnal că industria continentului se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în competiția globală, în special din cauza exporturilor ieftine venite din China, arată Politico.

Bruxelles-ul pregătește o lege pentru susținerea companiilor europene

Răspunsul pregătit de Comisia Europeană poartă numele de Legea Acceleratorului Industrial, un proiect care urmărește să direcționeze miliarde de euro din achizițiile publice către producătorii europeni.

Petrescu (ASF): Piața de capital din România, tot mai aproape de circuitul investițional internațional

09:00

Cum o lege irlandeză veche de 400 de ani protejează Big Tech de acțiunile colective în Europa

15:41

Elementul central al proiectului îl reprezintă principiul „Made in Europe”, care ar acorda prioritate produselor fabricate în Uniunea Europeană atunci când autoritățile publice organizează licitații sau distribuie fonduri pentru investiții. Susținătorii acestei abordări consideră că Europa trebuie să își protejeze mai bine companiile într-un context în care rivalii globali beneficiază de politici industriale agresive și de sprijin consistent din partea statelor.

În schimb, criticii avertizează că o astfel de orientare ar putea genera costuri mai mari pentru economie și ar putea complica relațiile comerciale cu partenerii tradiționali ai Uniunii.

Franța și Germania au viziuni diferite asupra viitorului politicii industriale

Negocierile au scos la iveală diferențe importante între statele membre. Franța susține o politică industrială mai protectoare și dorește limitarea accesului companiilor din afara Uniunii la avantajele oferite de noul mecanism.

În schimb, Germania, alături de Olanda și statele nordice, rămâne mai favorabilă comerțului liber și avertizează că măsurile excesiv de restrictive pot afecta competitivitatea economiei europene.

Una dintre cele mai dificile teme este stabilirea listei de „parteneri de încredere”, adică statele din afara Uniunii ale căror produse ar putea beneficia în continuare de un tratament apropiat celui acordat companiilor europene. Pe această listă ar putea intra țări precum Canada, Japonia sau Regatul Unit, însă nu există încă un acord asupra criteriilor de selecție.

Exporturile Chinei pun o presiune tot mai mare asupra industriei europene

Inițiativa legislativă apare într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să răspundă creșterii importurilor din China. Oficialii europeni consideră că multe companii chineze beneficiază de subvenții și alte forme de sprijin care le permit să exporte produse la prețuri foarte competitive.

În acest context, Comisia Europeană analizează și alte măsuri, inclusiv noi investigații comerciale privind vehiculele hibride plug-in, industria chimică sau producția de mașini-unelte. De asemenea, executivul european dorește ca firmele să reducă dependența de materiile prime și componentele provenite din China, prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Companiile susțin ideea, dar spun că măsurile sunt insuficiente

Mediul de afaceri privește favorabil intenția de a sprijini producătorii europeni, însă numeroase organizații avertizează că proiectul actual nu răspunde pe deplin provocărilor existente. Reprezentanții industriei consideră că regulile propuse sunt prea limitate și nu vor reuși să împiedice pierderea unor lanțuri întregi de producție în favoarea competitorilor din Asia.

Există și temeri că noile reguli ar putea produce efecte nedorite.

Experții avertizează că protejarea unor sectoare prin limitarea importurilor ar putea duce la creșterea costurilor pentru alte industrii europene. De exemplu, dacă importurile de aluminiu ieftin ar fi restricționate, constructorii auto europeni ar putea plăti mai mult pentru această materie primă, ceea ce le-ar reduce competitivitatea pe piața internațională.

Procesul legislativ riscă să dureze mai mult decât estimează Bruxelles-ul

Deși liderii europeni și-au propus ca legea să fie adoptată până la sfârșitul anului, calendarul pare din ce în ce mai greu de respectat. Documentul trebuie negociat între Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, iar fiecare instituție are propriile priorități. În Parlamentul European, proiectul va fi analizat de trei comisii, ceea ce înseamnă că aproximativ 150 de eurodeputați vor putea propune modificări.

În paralel, statele membre încearcă să ajungă la o poziție comună, însă discuțiile privind controversata componentă „Made in Europe” au fost deja amânate pentru noua președinție a Consiliului UE.

Industria europeană cere decizii rapide

Anunțul privind restructurările pregătite de Volkswagen a amplificat presiunea asupra factorilor de decizie de la Bruxelles. Pentru susținătorii noii legislații, situația demonstrează că Europa nu mai poate amâna măsurile de consolidare a competitivității industriei sale.

Pe de altă parte, statele care susțin menținerea unei economii deschise avertizează că protecționismul excesiv poate avea efecte negative pe termen lung și poate afecta relațiile comerciale cu aliații tradiționali ai Uniunii.