Europa intră în cea mai mare cursă a înarmării din ultimele decenii: 343 de miliarde de euro cheltuiți în 2024

Uniunea Europeană a atins un record istoric al cheltuielilor militare, cu 343 de miliarde de euro alocați apărării în 2024, o creștere de aproape 20% față de anul precedent. Suma depășește chiar și bugetele Rusiei și Chinei, însă specialiștii avertizează că nu banii sunt problema, ci lipsa de coordonare între statele membre.

Războiul din Ucraina a declanșat explozia cheltuielilor militare

Invazia rusă din Ucraina a schimbat radical percepția Europei despre securitate. Dacă în urmă cu un deceniu apărarea era tratată ca o prioritate secundară, acum a devenit un pilon central al politicilor europene. Potrivit Agenției Europene de Apărare (EDA), cheltuielile din 2024 au ajuns la un nivel record: 343 de miliarde de euro, adică 1,9% din PIB-ul combinat al Uniunii.

Este o creștere impresionantă de 19% față de 2023, ceea ce demonstrează mobilizarea fără precedent a blocului comunitar. Pentru prima dată, investițiile în echipamente noi au depășit pragul psihologic de 100 de miliarde de euro, ajungând la 106 miliarde – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Țara din UE cu cele mai supraevaluate locuințe

14:19

Carburanții se scumpesc din nou. Cât vom plăti la pompă în 2026

13:52

Oficialii europeni explică faptul că această creștere reflectă determinarea statelor membre de a consolida capacitățile militare într-un context de securitate extrem de volatil. În timp ce Rusia și China par să obțină mai multă eficiență din cheltuielile lor datorită costurilor mai mici interne, Europa răspunde cu volume financiare tot mai mari, mizând pe tehnologie, cercetare și interoperabilitate.

Europa cheltuiește mai mult decât Rusia și China, dar cu rezultate inegale

Raportul EDA subliniază că la nivel bugetar, Uniunea Europeană cheltuiește deja mai mult pentru apărare decât Rusia (107 miliarde de euro) și chiar decât China (250 de miliarde de euro). La paritatea puterii de cumpărare (PPA), cifrele Moscovei urcă la 234 de miliarde, dar UE tot rămâne în avantaj.

Totuși, experții atrag atenția că Europa nu reușește să transforme banii în eficiență operațională. Spre deosebire de Rusia și China, unde planificarea este centralizată și fragmentarea este redusă, în Uniunea Europeană sistemele de apărare sunt adesea necoordonate, costurile cu personalul și infrastructura sunt ridicate, iar achizițiile sunt fragmentate pe criterii naționale.

Concluzia raportului este că nu e nevoie de mai mulți bani, ci o coordonare mai strânsă între statele membre. Doar așa cheltuielile uriașe vor putea fi transformate în capabilități militare reale, capabile să facă față amenințărilor actuale și viitoare.

Previziuni pentru 2025: cheltuieli record și depășirea pragului NATO

Dacă 2024 a adus un record, 2025 promite să ridice ștacheta și mai sus. Potrivit estimărilor Agenției Europene de Apărare, cheltuielile pentru apărare vor urca la 381 de miliarde de euro, adică 2,1% din PIB-ul UE. Pentru prima dată în istorie, blocul comunitar ar urma să depășească obiectivul de 2% stabilit de NATO pentru membrii săi.

Mai mult, investițiile în echipamente ar putea ajunge la aproape 130 de miliarde de euro, iar cercetarea și dezvoltarea ar urma să depășească 17 miliarde. Această orientare confirmă ambiția Europei nu doar de a cumpăra arme, ci și de a dezvolta tehnologie militară proprie, capabilă să reducă dependența de importurile din SUA sau din alte zone.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Kaja Kallas, a sintetizat momentul: „Astăzi, apărarea nu este opțională; este esențială. Trebuie să transformăm această perioadă în era apărării europene”.

Între entuziasm și prudență: vocile contrastante din Europa

Deși liderii politici transmit un mesaj optimist, nu toți experții sunt la fel de entuziasmați. Directorul executiv al EDA, André Denk, a avertizat că, deși progresul este vizibil, ținta NATO de 3,5% din PIB rămâne extrem de ambițioasă. Pentru a o atinge, cheltuielile ar trebui să sară la 630 de miliarde de euro anual, aproape dublul actualului nivel.

„Trebuie să cooperăm îndeaproape, să găsim economii de scară și să creștem interoperabilitatea”, a subliniat Denk. Altfel spus, dacă fiecare stat continuă să-și dezvolte propria strategie fără coordonare, banii riscă să fie irosiți, iar Europa să rămână vulnerabilă.

Pe de altă parte, creșterea bugetelor pentru apărare ridică și dezbateri interne. O parte a opiniei publice europene, în special din țările occidentale, se întreabă dacă miliardele direcționate spre arme nu ar fi mai bine investite în sănătate, educație sau tranziția verde.