Un nou raport McKinsey & Company arată că Europa are potențialul de a deveni lider global în domeniul deep tech, dacă va investi strategic în inteligență artificială, robotică, biotehnologie și apărare. Specialiștii estimează o valoare economică de 1 trilion de dolari și peste un milion de locuri de muncă noi până la sfârșitul deceniului.
Continentul european se află într-un moment decisiv pentru viitorul său economic și strategic. Potrivit unui studiu recent publicat de McKinsey & Company, dacă Europa își va canaliza investițiile către domeniile de tehnologie avansată, ar putea deveni până în 2030 unul dintre cele mai competitive centre de inovare din lume.
Deep tech reprezintă zona de frontieră a inovației științifice, unde cercetarea fundamentală se transformă în produse și servicii cu aplicabilitate reală. Domeniul include tehnologii precum inteligența artificială, calculul cuantic, biotehnologia, energia regenerabilă, robotica, nanotehnologia și soluțiile pentru apărare.
Raportul McKinsey estimează că o investiție coordonată în aceste sectoare ar putea aduce până la 1 trilion de dolari în valoare economică și ar crea un milion de noi locuri de muncă până în 2030. Autorii subliniază că Europa dispune deja de o bază solidă pentru a-și atinge acest obiectiv: o industrie puternică, o rețea academică diversă și mii de cercetători specializați în științe aplicate.
Studiul McKinsey identifică opt domenii considerate esențiale pentru transformarea Europei într-un lider global al inovației tehnologice. Acestea includ:
Inteligența artificială de nouă generație – esențială pentru automatizarea proceselor industriale și pentru dezvoltarea economiei digitale.
Tehnologia de calcul avansată, inclusiv procesarea cuantică și sistemele de înaltă performanță.
Noile surse de energie, de la fuziunea nucleară controlată la bateriile de generație viitoare.
Tehnologia spațială, un sector care aduce beneficii atât pentru comunicații, cât și pentru securitate.
Robotica și automatizarea inteligentă, pilon al noii industrii 4.0.
Biotehnologia și ag-tech-ul, care pot revoluționa sănătatea și agricultura sustenabilă.
Materialele avansate și nanotehnologia, esențiale pentru producția de senzori, semiconductori și dispozitive medicale.
Tehnologiile de apărare, care devin o prioritate strategică în contextul geopolitic actual.
Raportul evidențiază câteva exemple de țări care au reușit deja să creeze ecosisteme performante în zona deep tech.
În Suedia, 65% din toate investițiile în startup-uri sunt direcționate către companii deep tech. Țara scandinavă este lider continental la finanțarea în faza avansată („late-stage”), atingând 0,5% din PIB, aproape de nivelul Statelor Unite.
Franța este un alt model de urmat. Prin programul guvernamental La Mission French Tech, Parisul a reușit să crească numărul de „unicorni” (companii evaluate la peste un miliard de dolari) de la doar 7 în 2015 la 42 în 2024. Sprijinul guvernamental și parteneriatele public-private au făcut din Franța una dintre cele mai dinamice piețe europene de tehnologie.
În Marea Britanie, ecosistemul deep tech este susținut de o finanțare solidă. Aceasta este echivalentă cu 0,4% din PIB, depășită doar de Suedia.
Unul dintre motivele pentru care investitorii sunt tot mai atrași de deep tech este potențialul ridicat de profitabilitate. Potrivit McKinsey, startup-urile deep tech ajung la statutul de unicorn cu doi ani mai devreme decât companiile de tehnologie tradițională.
Timpul mediu pentru atingerea unei evaluări de un miliard de dolari este de 5 ani și 7 luni, comparativ cu aproape 8 ani pentru firmele din IT-ul convențional. În plus, randamentele obținute de investitori sunt, în medie, cu 12% mai mari.