BERD reduce prognoza de creștere economică României pentru 2026

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2026.

Estimările actualizate reflectă provocările interne și contextul global mai dificil pentru economia țării.

BERD scade la 1,2% estimările de creștere pentru economia României în 2026

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus prognoza de creștere a economiei României pentru 2026 la 1,2%. Aceasta este cu 0,6% mai mare comparativ cu cea estimată în luna septembrie 2025, potrivit raportului Regional Economic Prospects publicat, joi, și citat de Agerpres.

Prețurile au crescut mai mult decât salariile prima oară după 2022

14:23

România, campioana Europei la inflaţie: ce arată cele mai noi date

12:24

BERD arată că economia țării noastre rămâne în continuare fragilă, fiind afectată de o serie de factori externi și interni. Pentru anul 2027, instituţia financiară internaţională estimează o revenire moderată, cu un avans de 2,2%.

Creșterea economică a României prognozată pentru 2026 și 2027 este sprijinită în principal de absorbția fondurilor europene din RRF (Facilitatea de redresare şi rezilienţă) și pe îmbunătățirea balanței comerciale. În același timp, corectarea dezechilibrelor comerciale își pun la rândul lor amprenta.

Raportul BERD arată că principala vulnerabilitate rămâne cererea externă scăzută. Aceasta poate reduce exporturile și, implicit, creșterea economică. De asemenea, dependența de contextul internațional menține riscurile ridicate.

Deficitul fiscal a scăzut cu 1,3%

Datele oficiale arată că investițiile publice și exporturile au susținut economia românească. În schimb, consumul intern a scăzut din cauza pierderii puterii de cumpărare, iar reducerea salariilor reale a afectat în mod direct cererea internă.

În acest context, Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânzile ridicate pentru a limita inflația. BERD consideră această măsură necesară, dar atrage atenția că afectează creditarea și creșterea economică.

Estimarea preliminară pentru anul precedent arată o creștere de 0,9% a PIB-ului, similară cu prognoza realizată în septembrie. Investițiile din fonduri europene și redresarea exporturilor au compensat parțial scăderea consumului privat, care a fost afectat de reducerea cu 5% a salariilor reale în al doilea semestru. Încrederea companiilor a rămas scăzută din cauza turbulențelor politice și a măsurilor de consolidare fiscală.

Deficitul fiscal a scăzut de la 9,3% la aproximativ 8% din PIB în decursul anului trecut și este prognozat la 6,2% pentru 2026. De asemenea, creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) și a prețurilor la energie a ridicat inflația anuală la 9,7%. Acesta este cel mai mare nivel consemnat la nivelul întregii Uniunii Europene.