Prețurile au crescut mai mult decât salariile prima oară după 2022

În 2025, prețurile au crescut la un nivel mai ridicat decât majorările salariale, marcând prima astfel de situație din ultimii trei ani.

Diferența dintre inflație și venituri a readus presiunea asupra puterii de cumpărare, resimțită tot mai puternic de angajați.

Românii pierd teren în fața scumpirilor: prețurile depășesc salariile în 2025

În România, salariul mediu net a crescut în ultimul deceniu de peste două ori mai repede decât inflația. Totuși, 2025 a marcat a doua ruptură a acestui trend favorabil puterii de cumpărare din ultimii trei ani, potrivit unei analize Termene Business Hub.

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația din decembrie 2025 a urcat la 9,7% de la 6,6% în decembrie 2024. Pe întreg anul precedent, inflația medie a fost de 7,3% comparativ cu 5,6% în anul anterior, se precizează pe Termene.ro.

INS grupează inflația în trei categorii principale: mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare și servicii. Cele mai mari scumpiri în 2025 au fost consemnate la servicii (8,3%), mărfurile nealimentare (7,2%) și cele alimentare (6,8%).

Inflația a depășit creșterea salariului mediu net în 2025

Foto: Puterea financiară

Creșterea accentuată a inflației a depășit estimările inițiale. Principalii factori au fost majorarea cotei TVA și liberalizarea completă a prețurilor la energie. Acestea au crescut costurile de producție și, implicit, prețurile de la raft.

Datele INS arată că, în intervalul ianuarie-noiembrie 2025, salariul mediu net a fost de 5.502 lei. Suma reprezintă o creștere de 5,9% față de nivelul din 2024 (5.197 lei), calculat ca medie a salariilor lunare.

Astfel, anul trecut, inflația de 7,3% a depășit creșterea salariului mediu net de 5,9%. În acest context, puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 1,3%. Spre comparație, în 2022, scăderea puterii de cumpărare a fost de 1,6%, din cauza inflației record provocată de criza energetică, războiul din Ucraina și recuperarea post-pandemie.

Veniturile au crescut mai rapid decât prețurile

În ultimii 10 ani, inflația a crescut cu 53%, în timp ce salariul mediu net s-a majorat cu 115,8%, arată analiza Termene.ro. De asemenea, veniturile populației au avansat de 2,2 ori mai rapid decât prețurile.

Totuși, evoluția nu a fost uniformă. Spre exemplu, în 2016, prețurile au scăzut cu 1,6%, iar timp de cinci ani, până în 2021, inflația anuală a fost formată dintr-o singură cifră. Cumulat, inflația în această perioadă a fost de 15,9%. În același interval, salariul mediu net anual a urcat cu 69%, de la 1.848 lei, la 3.099 lei, sprijinit de creșteri anuale de peste 13% în perioada 2016-2019.

Excluzând anii cu inflație ridicată (2022 și 2025) și perioadele de expansiune economică (2023 și 2024), salariile au crescut de aproximativ 4,3 ori mai mult decât inflația, aproape dublu față de raportul pe intervalul 2016-2025.

În pandemie (2020-2021), creșterea salariului mediu net s-a temperat, dar a rămas totuși peste rata anuală a inflației.

Ce a determinat creșterea inflației

În 2022, inflația a explodat, atingând cel mai mare nivel: 13,8%. Creșterea a fost determinată de scumpirile masive la alimente (+15,7%), mărfuri nealimentare (+14,7%) și servicii (+7,8%). În schimb, salariul mediu net a crescut într-un ritm mai lent, cu 12,2% până la 3.974 lei. Aceasta a dus la scăderea puterii de cumpărare.

Au urmat doi ani cu inflație în scădere: 10,4% în 2023 și 5,6% în 2024. În aceeași perioadă, salariul mediu net a crescut mai mult decât inflația: 15,3% și, respectiv 13,4%.

Anul trecut a readus, însă, o scădere a puterii de cumpărare. Creșterea salariului mediu net a fost mai lentă comparativ cu inflația, cu doar 5,9%, cea mai mică din ultimul deceniu, comparativ cu creșteri de două cifre în 7 din cei 10 ani analizați.