Donald Trump cere aliaților europeni să oprească importurile de petrol rusesc și să taxeze masiv China. Cum privește Europa situația și cât de realist este acest scenariu?
Uniunea Europeană s-a confruntat deja cu provocări uriașe după ce Rusia a invadat Ucraina. Înainte de război, blocul importa 45% din gazul natural și 27% din petrol din Rusia. În 2024, aceste procente au scăzut la 19% pentru gaz și 3% pentru petrol, după sancțiunile adoptate.
Totuși, datele publicate arată că Ungaria și Slovacia rămân complet dependente de Moscova. Budapesta și Bratislava au profitat de derogările acordate pentru conducta Druzhba și și-au crescut achizițiile de petrol rusesc, datorită prețurilor mai mici. Ungaria a ajuns la o dependență de 86%, iar Slovacia aproape 100%, potrivit Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat.
Oficialii europeni recunosc că renunțarea totală la energia rusească ar afecta grav economiile central-europene. Totuși, Comisia Europeană insistă pe implementarea planului REPowerEU, care ar trebui să elimine importurile de gaze din Rusia până în 2027. Negocierile cu statele dependente vor continua, însă opoziția lor rămâne puternică, notează Politico.
Trump nu se limitează la UE. El vrea ca toți membrii NATO să înceteze achizițiile de petrol rusesc. Aceasta ar însemna și implicarea Turciei, un aliat cheie al Alianței.
Ankara, însă, nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale. Din contră, Turcia a profitat de situație și a reexportat miliarde de euro în petrol rusesc către alte piețe, inclusiv Europa.
Datele arată că Turcia și-a asigurat în 2024 41% din gaz și 57% din petrol din Rusia. Președintele Erdogan se confruntă cu presiuni interne, generate de costul ridicat al vieții, și are nevoie de energie ieftină. Analiștii consideră „extrem de improbabil” ca Turcia să se conformeze cererii lui Trump.
Diplomați NATO subliniază că Alianța nu are competențe directe în domeniul energetic, iar politicile privind petrolul și gazul rusesc țin exclusiv de UE.
Washingtonul presează Bruxelles-ul să înlocuiască gazul rusesc cu gaz natural lichefiat (LNG) american. În iulie, Trump a obținut un angajament de la Ursula von der Leyen: UE să cumpere 750 de miliarde de dolari în petrol și gaze din SUA până la sfârșitul mandatului său.
Analiștii consideră această promisiune aproape imposibil de respectat. În 2024, UE a cheltuit 375 de miliarde de euro pe importuri de energie, dar doar 76 de miliarde au provenit din SUA. Pentru a respecta angajamentul, blocul ar trebui să își tripleze importurile americane și să ignore furnizori importanți precum Norvegia.
În același timp, SUA au exportat în total 166 de miliarde de dolari în petrol și gaze. Pentru a satisface cererea europeană, ar trebui să redirecționeze toate exporturile către UE – ceea ce specialiștii spun că „nu se va întâmpla niciodată”.
În primul trimestru din 2025, LNG-ul american a reprezentat 50,7% din piața UE, iar Rusia 17%, datorită contractelor pe termen lung. Însă rezilierea acestora ar putea expune companiile europene la litigii costisitoare.
Trump a cerut și introducerea unor tarife între 50 și 100% pentru produsele chineze, până la sfârșitul războiului din Ucraina. Pentru UE, o asemenea măsură ar fi devastatoare.
China este al treilea partener comercial al blocului pentru bunuri și servicii și al doilea pentru bunuri, cu o pondere de 21% din importuri. De la industria auto germană până la moda italiană, sectoare întregi depind de această piață.
Impunerea unor taxe uriașe ar provoca un șoc economic în Europa și ar atrage represalii imediate din partea Beijingului. Experții avertizează că o astfel de decizie „ar fi extrem de dăunătoare”, iar experiența SUA, care a revenit asupra unor tarife similare, confirmă acest lucru.
În plus, Bruxelles-ul finalizează negocieri comerciale cu India, un alt partener important vizat de Trump, ceea ce face imposibilă lansarea unui dublu conflict comercial.