Încetinirea economică a Rusiei îi bagă pe oficialii de la Kremlin în ședință sub tirul lui Putin

Încetinirea economică a fost punctul central pe care s-a concentrat luni Vladimir Putin, care s-a întâlnit pentru a doua oară în decurs de o lună cu echipa economică a guvernului. Președintele a atras atenția că ritmul de creștere al economiei ruse s-a redus aproape de zero în timpul verii.

Avertismentul lui Putin în legătură cu încetinirea economică a Rusiei

„Anul trecut am discutat despre ceea ce se întâmpla în economia noastră. Am vorbit despre necesitatea unor măsuri pentru combaterea inflației și pentru consolidarea stabilității macroeconomice. Am convenit atunci că asta va duce inevitabil la o «răcire» a economiei, ceea ce am numit o «aterizare lină». Opinia generală era că trebuia să mergem pe această linie subțire: să nu subminăm politica macroeconomică și nici să «supraîncălzim» sau să «înghețăm» economia”, a declarat Putin.

El a continuat cu o întrebare retorică despre cauzele posibile care duc la îngrijorătoarea încetinire economică:

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

„Ce vedem acum? Conform Ministerului Dezvoltării Economice, în iulie, produsul intern brut a crescut cu 0,4% față de anul trecut, iar în primele șapte luni creșterea PIB a fost de 1,1%.”

Întrebări fără răspunsuri clare pentru încetinirea economică

„Întrebarea este: este suficient? Este asta ceea ce ne-am dorit? Reușim să rezolvăm problema pe care ne-am propus-o? Sau sunt necesare alte măsuri și ritmuri mai accelerate?”, i-a întrebat Putin pe miniștri și pe oficialii băncii centrale, care priveau triști documentele din fața lor.

Anul trecut, economia rusă a crescut cu 4,3%, iar cu un an înainte cu 4,1%. Însă ritmul s-a redus de patru ori, iar trimestru la trimestru economia a început să se contracte pentru prima dată din 2022, scrie TheMoscowTimes.

Industria la limita stagnării

Industria a înregistrat o creștere modestă de doar 0,7%. Acesta este doar un exemplu în contextul încetinirii economice generale, deoarece sectoarele care prosperau anul trecut au intrat acum în recesiune profundă. Producția de îmbrăcăminte a scăzut în iulie cu 7%, cea de mobilă cu 12%, iar echipamentele electrice au înregistrat un declin de 6,5%.

Metallurgia este și mai afectată, cu un declin accelerat de 10,2%.

Revizuirea prognozelor de creștere pe fondul încetinirii economice

Guvernul îi promisese inițial lui Putin o creștere economică de 2,5% în acest an. Prognoza a fost redusă la 1,5% în septembrie, apoi la 1,2%. Comparativ, Fondul Monetar Internațional estimează că economia globală va crește cu 3% în 2025.

„Economia rusă trebuie să crească nu doar în ritmul economiei globale, ci mai rapid”, a subliniat Putin în cadrul reuniunii. El a adăugat că încetinirea economică afectează situația economică și „depinde de stabilitatea finanțelor statului și de implementarea proiectelor și programelor planificate”.

Impact asupra bugetului federal

O sursă Interfax familiarizată cu procesul de planificare bugetară a declarat că încetinirea economică reduce „baza de resurse” a bugetului. Acesta era deja afectat de scăderea veniturilor din petrol și gaze.

Inițial, proiectul de buget prevedea un deficit de 0,5%. Ulterior, estimarea a fost urcată la 1,7%, dar chiar și acest obiectiv pare greu de atins.

Deficit în creștere alarmantă

Conform Ministerului de Finanțe, la sfârșitul lunii august s-a format un deficit de 4,2 trilioane de ruble. Aceasta reprezintă de 150 de ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de doar 28 de miliarde de ruble.

Din cauza problemelor de venituri și a încetinirii economice, autoritățile iau în considerare o nouă creștere a taxelor în 2026, au relatat Reuters și The Bell.

Posibila majorare a TVA

Potrivit The Bell, scenariul cel mai probabil ar fi creșterea TVA de la 20% la 22%. Măsura este analizată ca o soluție pentru acoperirea găurii bugetare, în cazul în care resursele nu se redresează.