Startup-urile de apărare din Europa atrag capital străin

Startup-urile europene din apărare au atins un nivel record de investiții, depășind 5,2 miliarde de dolari. Acest lucru se întâmplă pe fondul creșterii bugetelor militare și a presiunilor NATO.

Capital record pentru apărarea europeană

Startup-urile europene din domeniul apărării au intrat într-o nouă etapă. Potrivit unui raport realizat de Dealroom și NATO Innovation Fund, investițiile de capital de risc în acest sector au urcat în 2024 la un nivel istoric de 5,2 miliarde de dolari.

Această creștere spectaculoasă s-a produs într-un moment în care piața generală de venture capital din Europa era în scădere. Cu toate acestea, apetitul investitorilor pentru tehnologii de securitate s-a intensificat, arătând interesul strategic pentru inovația militară.

Alertă: Ford cheamă înapoi în service sute de mașini produse la Craiova

21:55

În ce merită să investiți în 2026: activul clasic care promite câștiguri mari

19:54

În 2025, conform unei analize Morningstar, tendința s-a accelerat. Valoarea medie a tranzacțiilor a crescut, ceea ce reflectă evaluări mai ridicate ale companiilor. Contextul geopolitic, alături de noile angajamente financiare asumate de statele europene, a transformat domeniul într-un magnet pentru capital privat.

NATO a ridicat recent pragul cheltuielilor de securitate la 5% din PIB, iar Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat planuri de creștere drastică a bugetelor de apărare. Această direcție a creat un cadru favorabil pentru atragerea investitorilor privați în startupuri capabile să livreze rapid tehnologii avansate.

Startup-urile preferate: AI, drone și securitate cibernetică

Cele mai multe companii inovatoare finanțate activează în zone cu aplicabilitate duală – civilă și militară. Printre acestea se numără software-ul de analiză avansată, inteligența artificială, dronele autonome, securitatea cibernetică și tehnologiile pentru spațiu.

Aceste domenii se află în afara ariei tradiționale a marilor giganți ai industriei de apărare, ceea ce le oferă startupurilor șansa de a crește rapid. Flexibilitatea și viteza de inovare devin avantaje competitive importante în competiția pentru contracte guvernamentale.

Tot mai mulți investitori americani participă la rundele avansate de finanțare pentru firmele europene, aducând nu doar capital, ci și expertiză în dezvoltarea de produse scalabile. Această combinație oferă un plus de încredere și stimulează evaluările companiilor.

În paralel, fondurile europene de venture capital, precum IQ Capital și Defence Invest, își intensifică eforturile pentru a găsi startupuri promițătoare. Accentul cade pe tehnologii cu aplicabilitate directă în apărare, dar și pe soluții ce pot fi utilizate pe piețe comerciale.

Provocările investitorilor

Deși sectorul atrage sume tot mai mari, analiștii avertizează că primele exituri semnificative încă întârzie. Investitorii trebuie să aibă răbdare până când majorarea bugetelor de apărare se va traduce în contracte ferme pentru startupuri.

Tranziția de la rundele de finanțare private la obținerea unor contracte guvernamentale de amploare necesită timp. Procedurile de achiziții publice sunt adesea complexe și lente, iar startup-urile trebuie să demonstreze nu doar inovație, ci și capacitate de producție și scalare.

Totodată, evaluările în creștere ridică întrebări legate de sustenabilitatea pe termen lung. Există riscul ca unele companii să nu reușească să livreze la nivelul așteptărilor și să dezamăgească investitorii care au intrat la prețuri ridicate.

Cu toate acestea, potențialul pieței rămâne uriaș. NATO și Uniunea Europeană au subliniat că planurile de reînarmare vor acorda prioritate companiilor europene, ceea ce oferă un avantaj startupurilor din regiune.

Bruxelles-ul favorizează startup-urile europene

Instituțiile europene transmit deja semnale clare că startup-urile locale vor fi sprijinite. În cadrul noilor programe de reînarmare, Bruxelles-ul intenționează să prioritizeze companiile europene în fața concurenților americani.

Această abordare are scopul de a consolida independența tehnologică a Uniunii și de a stimula ecosistemul local de inovație. În același timp, competiția cu firmele americane rămâne intensă, având în vedere resursele și experiența acestora.