Europa trebuie să își coordoneze mai bine programele naționale de sateliți, astfel încât acestea să poată funcționa împreună și să evite dublarea investițiilor, a declarat directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher. Declarația a fost făcută la Summitul Spațial Internațional de la Paris, unde au fost anunțate noi contracte pentru dezvoltarea IRIS², constelația europeană de comunicații prin satelit menită să ofere Uniunii Europene o alternativă la operatorii din afara Europei, în special la SpaceX.
Aschbacher a atras atenția că dezvoltarea unor programe naționale separate riscă să ducă la fragmentarea eforturilor europene și la creșterea costurilor.
„Dacă reușim să le conectăm, atunci este de fapt un sistem foarte puternic”, a declarat oficialul pentru Reuters, subliniind că acest lucru este posibil doar dacă interoperabilitatea este pusă efectiv în practică.
Primele lansări ale constelației europene IRIS² sunt programate să înceapă în 2029. ESA are un rol important în implementarea proiectului, iar Aschbacher a precizat că agenția a organizat deja întâlniri tehnice cu reprezentanții industriei pentru stabilirea cerințelor de interoperabilitate între diferitele sisteme spațiale europene.
Necesitatea coordonării a devenit mai evidentă după ce Germania a început să pregătească o rețea națională separată de sateliți militari, proiect care a generat temeri privind fragmentarea programelor europene.
În opinia oficialului ESA, sistemele naționale nu trebuie să funcționeze ca „silozuri”, ci trebuie concepute astfel încât să poată comunica și să se completeze reciproc.
În cadrul summitului de la Paris, Thales Alenia Space a anunțat un acord cu operatorul de sateliți Eutelsat pentru furnizarea unor încărcături utile guvernamentale destinate celor 330 de sateliți IRIS² aflați pe orbita joasă a Pământului.
În paralel, Airbus a anunțat că va construi primul strat al constelației, format din cel puțin 66 de sateliți.
Thales Alenia Space, companie controlată în parteneriat de Thales din Franța și Leonardo din Italia, a precizat că partea sa de contract are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, în cadrul unui acord IRIS² mai amplu, estimat să depășească 3 miliarde de euro.
Proiectul face parte din eforturile europene de dezvoltare a unei infrastructuri spațiale proprii pentru comunicații guvernamentale și alte servicii strategice.
Josef Aschbacher a propus, de asemenea, intensificarea investițiilor europene în sectorul spațial. Propunerea sa prevede alocarea a 1 miliard de euro pe an, timp de 10 ani, începând din 2029, pentru consolidarea autonomiei Europei în domeniul spațial.
O decizie privind această propunere este așteptată în 2028, conform procedurilor Agenției Spațiale Europene.
Aschbacher a declarat că este încurajat de sprijinul politic al statelor membre pentru proiecte care ar putea permite Europei să își transporte în viitor propriii astronauți în spațiu, reducând dependența de navele spațiale americane.
Președintele francez Emmanuel Macron a folosit summitul pentru a pleda pentru o coordonare mai strânsă a proiectelor spațiale europene și pentru orientarea achizițiilor publice către companiile din Europa.
Macron a precizat însă că o astfel de strategie nu trebuie să excludă parteneriatele cu firme din afara Europei, inclusiv cu companii americane.