Europenii se tot frământă cum să nu devină prizonieri între SUA și China. Văd Beijingul ca pe o amenințare și se simt vulnerabili în fața acestui val. La rândul său, Beijingul pare să subestimeze Europa și să aibă dubii că aceasta ar putea riposta. Pentru mulți chinezi, Europa pare o simplă marionetă a Americii. Criticii chinezi pun sub semnul întrebării unitatea europeană și, în general, supraviețuirea UE până în 2035. China se simte prea mare ca să discute cu blocul comunitar, așa că preferă să cultive relații punctuale. Ungaria și Spania, de pildă, sunt identificate ca țări receptive pentru investiții chineze, se arată într-o analiză The Economist.
China și Europa se privesc reciproc prin lentile care distorsionează: una se uită cu de superioritate, cealaltă se subestimează. Liderii europeni își critică propriile probleme politice și economice, deși, cel mai adesea, se rezumă la asta. Acțiunile concrete pentru schimbare sunt lente. În China, comentariile pe care le face Europa sunt reflectate la nesfârșit și mult amplificate, adesea cu tonuri mai dure decât mesajele inițiale. Beijingul percepe ca pe o slăbiciune strategică această permanentă auto-critică a Europei, scrie The Economist.
Europeenii se întreabă întruna cum să nu devină prizonieri între SUA și China. Pentru mulți chinezi, Europa pare deja o marionetă americană. „Europa nu poate să se desprindă cu adevărat de America”, scria un expert de la Fudan University. În China, obsesia europeană pentru competitivitate este considerată doar o chestie amuzantă. Ziarul chinez Economic Daily notează că Europa „nu are forța să răspundă provocărilor tehnologice”. Criticii chinezi pun sub semnul întrebării unitatea europeană și, în general, supraviețuirea UE până în 2035, conform lui Zhang Weiwei.
În privat, opiniile sunt și mai dure decât cele publice. Europa este comparată cu o fostă iubită în vârstă, abandonată de împăratul american. „Europa urăște inovația”, spune un consultant, iar această percepție poate pătrunde și în relațiile oficiale. Un reprezentant de afaceri european a fost certat la Ministerul de Externe chinez. Analiza privind slăbiciunea și divizarea Europei nu este complet greșită, comentează sursa citată, dar China prezintă asta într-un mod caricatural și extrem.
Analiza aceasat a Beijingului poate fi pertinentă, dar are câteva puncte oarbe notabile, scrie The Economist. Primul punct orb este presupunerea că Europa urmează întotdeauna SUA, scrie sursa citată. În războiul din Ucraina, mulți analiști chinezi au aplicat această lentilă. Văd conflictul ca pe o luptă între America și Rusia, unde Europa caută pace, iar SUA vrea să slăbească Rusia. Puțini s-ar gândi că liderii europeni consideră războiul o amenințare directă.
Al doilea punct orb este credința că Europa ar putea primi o soluție din China. China știe că Europa urmărește autonomia strategică și echilibrul între SUA și China. Ministerul chinez al comerțului a discutat reluarea negocierilor comerciale, fără a renunța la pactul de investiții blocat în 2021 din cauza situației din Xinjiang. Chinezii pot găsi întotdeauna europeni dispuși să flateze prin promisiuni de cooperare „win-win”.
În căutare de acorduri, China subestimează preocuparea Europei față de modelul său economic. Relațiile comerciale ale Germaniei cu China au trecut de la echilibru la un deficit uriaș, de peste 100 miliarde dolari anul acesta. Companiile europene văd acum China ca pe un competitor principal. Controlul chinez al exporturilor pentru pământuri rare afectează companiile europene. La fel de mult ca pe cele americane. Lecția este clară: dependența economică de China reprezintă un risc strategic.
Diplomația devine tot mai tensionată. UE a suspendat dialogul economic cu China în iunie, ca urmare a lipsei progreselor comerciale. Ministrul german de externe, Wadephul, a amânat o vizită în Beijing în octombrie, pentru că a fost refuzat la întâlniri de rang înalt. China a refuzat solicitările diplomatice europene, semnalând plictiseală față de critici și lipsă de interes. Beijingul consideră că poate gestiona ușor Europa, cultivând relații individuale pentru a slăbi coeziunea blocului.
Ungaria și Spania sunt considerate țări receptive pentru investițiile chineze. Chiar și când Europa impune tarife pentru EV-urile chinezești, regulile europene limitează impactul acestor decizii. Bruxelles nu-i poate intimida pe liderii din Beijing. China percepe că Europa nu are coeziune reală. Întrebarea este dacă Beijingul riscă să interpreteze greșit realitatea și determinarea europeană.
Atâta timp cât China va continua să sprijine Rusia, relațiile rămân tensionate. Creșterea exporturilor chineze ar putea forța Europa să reacționeze mai dur, inclusiv cu măsuri economice agresive. Astfel, Europa își arată voința de a-și apăra propriile interese, construind un mesaj independent față de SUA. China, convinsă că America controlează situația, poate rata mesajul real: Europa devine tot mai hotărâtă și furioasă, mai scrie The Economist.