Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă

România a înregistrat în ultimul deceniu și jumătate cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană, însă diferențele față de media europeană rămân semnificative, iar inegalitățile de venit continuă să fie ridicate, arată o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Datele Eurostat, prelucrate în cadrul raportului, indică o evoluție puternică a veniturilor populației românești în perioada 2010-2025, pe fondul creșterii economice și al majorărilor salariale din mai multe sectoare.

România, lider în UE la creșterea veniturilor reale

În intervalul analizat, veniturile reale ale românilor au crescut cu aproximativ 160%, un ritm de peste șase ori mai mare decât media Uniunii Europene, care a fost de aproximativ 25%. Această evoluție plasează România pe primul loc în UE din punct de vedere al dinamicii veniturilor, chiar dacă nivelul absolut rămâne în continuare sub media europeană.

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Potrivit analizei, venitul median net anual în România a urcat de la 2.448 euro în 2016 la 8.187 euro în 2025. În termeni lunari, acest nivel corespunde la aproximativ 3.500 de lei.

Chiar și cu acest avans semnificativ, decalajul față de media Uniunii Europene rămâne considerabil, veniturile românilor fiind de circa 2,8 ori mai mici decât media UE.

În același timp, inflația cumulată din România în perioada analizată a fost de aproximativ 65%, ceea ce arată că o parte importantă din creșterea nominală a veniturilor a fost erodată de scumpiri.

Inegalitățile de venit se reduc lent, dar rămân peste media europeană

Analiza Monitorul Social arată că, deși veniturile au crescut pe toate palierele, diferențele dintre categoriile sociale rămân relevante.

Pragul maxim al celor mai sărace 20% dintre venituri a ajuns în 2025 la aproximativ 5.046 euro anual, echivalentul a circa 2.100 lei pe lună, de patru ori mai mult decât în 2016.

În același timp, pragul minim al celor mai bogate 20% dintre venituri a crescut la 11.894 euro anual, respectiv aproximativ 5.000 de lei lunar, de aproape trei ori mai mult decât în 2016.

Raportul dintre veniturile celor mai bine plasați și cele mai mici a scăzut de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Cu toate acestea, România rămâne peste media Uniunii Europene, unde raportul este de aproximativ 2,2 la 1.

Această evoluție indică o reducere treptată a inegalităților, însă decalajele sociale continuă să fie o caracteristică importantă a economiei românești.

Diferențele dintre orașe și mediul rural se reduc

Un alt aspect evidențiat de analiză este diminuarea treptată a decalajului dintre veniturile din mediul urban și cele din mediul rural.

După ani în care diferențele s-au menținut ridicate, datele arată o tendință de apropiere începând din 2022.

În 2025, venitul median anual în orașele mari a ajuns la 10.032 euro, echivalentul a aproximativ 4.200 de lei pe lună. În mediul rural, venitul median a fost de 6.543 euro anual, adică aproximativ 2.750 de lei lunar.

Raportul dintre urban și rural s-a redus astfel la 1,5 la 1, față de 2 la 1 în 2021, semnalând o ușoară convergență a nivelului de trai între cele două medii.