Eurostat: România și Croația înregistrează cele mai mici prețuri la gazele naturale din Uniunea Europeană

România și Croația se detașează ca fiind statele cu cele mai mici prețuri la gazele naturale din Uniunea Europeană. În paralel, țări precum Portugalia, Italia și Suedia plătesc aproape de patru ori mai mult.

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România (5,41 euro/100 kWh) și Croația (4,56 euro/100 kWh) înregistrează cele mai mici tarife la gaze naturale din Uniunea Europeană, și devansează semnificativ state din vestul Europei precum Olanda (16,71 euro) sau Suedia (18,93 euro). La polul opus, consumatorii din Portugalia și Italia suportă unele dintre cele mai mari facturi din blocul comunitar.

Prețuri mici, strategii mari: România și Croația conduc topul UE la gaze ieftine

Această diferență se explică parțial prin reintroducerea taxelor obișnuite în multe țări europene, după ce scutirile temporare aplicate în contextul crizei energetice din 2022 au fost eliminate. „Creșterea recentă a prețurilor se datorează în principal revenirii la fiscalitatea normală”, notează Economedia, din surse Eurostat. În timp ce alte state au fost luate prin surprindere de volatilitatea pieței, România și Croația au pariat pe independența energetică și infrastructura strategică.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România, în ofensivă energetică: de la independență parțială, la autonomie locală

România se numără deja printre cele mai independente energetic țări din UE, datorită producției interne și a resurselor naturale existente. Un proiect esențial pentru viitorul energetic al țării este Neptun Deep, un plan de extragere a gazului din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz.Proiectul urmează să devină operațional în 2027 și să dubleze producția de gaze naturale din România.

Această mișscare va permite țării să devină complet autonomă din punct de vedere al aprovizionării cu gaze, în timp ce reduce la zero nevoia de import. În plus, strategia națională s-a concretizat și pe menținerea unui preț suportabil pentru consumatori, chiar și în contextul volatilității globale.

Croația joacă inteligent: terminal LNG pe insula Krk și livrări în creștere

Croația, deși e un stat mai mic, a anticipat din timp nevoia de diversificare a surselor. Încă din 2021, a lansat un terminal important de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, capabil să asigure necesarul intern și chiar să devină hub regional de distribuție. În următorii trei ani, autoritățile croate vor să crească livrările cu 82%.

Investițiile în infrastructură, precum și parteneriatele solide pentru import de LNG din surse sigure (precum SUA sau Qatar), au permis Croației să își mențină prețurile scăzute, fără a depinde de gazul rusesc – un avantaj geopolitic și economic major.

La polul opus, Bulgaria plătește facturi uriașe, în urma unor contracte extrem de dezavantajoase

În timp ce România și Croația devin exemple de bună practică, alte țări se confruntă cu dificultăți majore. Bulgaria, de exemplu, este prinsă într-un contract dezavantajos cu compania turcă Botas, prin care plătește zilnic aproape 1 milion de leva, în ciuda faptului că nu primește gaze în mod constant. Potrivit dezvăluirilor din Adunarea Națională a Bulgariei, contractul nu poate fi anulat, iar compania de stat Bulgargaz se află în pragul falimentului.