Prima pagină » Exasperată de lipsa acută de personal, o țară europeană introduce ziua de muncă de 13 ore

Exasperată de lipsa acută de personal, o țară europeană introduce ziua de muncă de 13 ore

Exasperată de lipsa acută de personal, o țară europeană introduce ziua de muncă de 13 ore
Exasperată de lipsa acută de personal, o țară europeană introduce ziua de muncă de 13 ore. Foto: Freepik

Grecia se poziționează în fruntea unei noi tendințe în Uniunea Europeană, introducând opțiunea ca ziua de muncă să aibă până la 13 ore și oferind posibilitatea unei săptămâni de lucru de patru zile, printr-un pachet legislativ care urmează să fie adoptat în septembrie 2025. Această măsură face parte dintr-un plan guvernamental menit să răspundă provocărilor legate de deficitul acut de forță de muncă calificată în țară.

Flexibilitatea orelor săptămânale și limitele pentru orele suplimentare

În ciuda extinderii programului zilnic, săptămâna de lucru standard rămâne stabilită la 40 de ore, însă angajații vor putea lucra și până la 8 ore suplimentare pe săptămână, totalizând un maxim posibil de 48 de ore. Totuși, în mod flexibil, aceste ore vor fi contabilizate și compensate la nivel trimestrial, permițând ca în unele săptămâni programul să depășească substanțial 40 de ore, scrie oe24.at.

Limita anuală pentru orele suplimentare va fi de 150 de ore, iar zilele în care se lucrează câte 13 ore pot fi până la 37 pe an. Orele lucrate peste norma zilnică obișnuită de opt ore vor fi plătite cu un supliment salarial de 40% per oră.

Contextul crizei forței de muncă în Grecia

Deficitul de angajați calificați în Grecia își are rădăcinile în profunzimea crizei financiare severe din perioada 2010-2018, care aproape a adus țara în faliment. În această perioadă, sute de mii de tineri educați au plecat din țară pentru a-și găsi oportunități în străinătate, fenomen denumit „exodul creierelor”. Economia elenă, deși în curs de redresare, se confruntă și în prezent cu dificultăți majore în a recupera aceste pierderi de capital uman.

Săptămâna extinsă de lucru: din 5 zile la 6 zile și ore mai lungi

Măsurile grecești recente au inclus deja implementarea săptămânii de lucru de șase zile, începând de anul trecut, o mișcare ce a atras critici internaționale și proteste locale. În sectorul industrial și servicii cu volum mare de muncă, angajatorii au libertatea de a apela la ore suplimentare sau ture suplimentare, plătite cu procent de 40% peste salariul normal.

În ciuda controverselor, guvernul argumentează că aceste reforme aliniază Grecia la standardele europene și reprezintă un pas spre soluționarea crizei deficitului de personal.

Impactul asupra productivității și condițiilor de muncă

Grecia se remarcă drept țara cu cel mai lung program de muncă din Uniunea Europeană, cu o medie de aproape 41 de ore pe săptămână, în timp ce salariile medii sunt printre cele mai scăzute din Europa. Datele arată un contrast între munca extinsă și remunerația redusă, ceea ce adâncește nemulțumirile angajaților și susține exodul tinerilor calificați.

Criticii politici și sindicali atrag atenția asupra riscurilor sporite de oboseală și accidente de muncă, precum și asupra diminuării drepturilor angajaților în contextul acestor schimbări.

Flexibilitate versus necesitate economică

Noua legislație propune calcularea orelor săptămânale la nivel trimestrial, ceea ce aduce o flexibilitate aparentă pentru angajatori și angajați, dar ridică întrebări asupra echilibrului între muncă și viața personală. Perioadele cu norme prelungite de lucru ar putea alterna cu săptămâni mai scurte, dar pe ansamblu, volumul orelor muncite anual va crește.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Macroeconomie
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în domeniul mobilității forței de muncă și al organizării relațiilor de muncă. Noile inițiative aflate în pregătire la Bruxelles promit să reducă birocrația și să faciliteze circulația angajaților între statele membre, însă pentru companii schimbările vin la pachet cu obligații suplimentare, cerințe mai […]