Producția de energie a României s-a redus cu 2,6% în primele șase luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3%. Datele provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) arată, în același timp, schimbări importante în structura producției, cu creșteri semnificative pentru hidroenergie, energia eoliană și, mai ales, energia solară.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, principalele resurse de energie primară au totalizat 15,502 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025.
Producția internă a însumat 7,929 milioane tep, în scădere cu 215.200 tep, respectiv 2,6%, față de perioada similară a anului trecut.
Și importurile de energie primară au fost mai mici. Acestea s-au ridicat la 7,572 milioane tep, cu 441.200 tep sub nivelul din primele șase luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o reducere de 5,5%.
Per ansamblu, diminuarea atât a producției interne, cât și a importurilor a determinat reducerea resurselor de energie primară în primul semestru.
În cazul energiei electrice, evoluția a fost diferită. Resursele de energie electrică au ajuns la 34,691 miliarde kWh în primele șase luni ale anului, cu 369 milioane kWh, respectiv 1,1%, peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Creșterea a fost susținută în special de producția hidroenergetică și de sursele regenerabile, în timp ce producția din termocentrale și centralele nuclearo-electrice a scăzut.
Structura producției arată astfel o schimbare graduală a mixului energetic, cu o pondere mai mare a surselor regenerabile.
Hidrocentralele au produs în primul semestru 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh, echivalentul unui avans de 17,9% față de primele șase luni din 2025. Evoluția producției hidro a compensat în parte scăderile înregistrate de alte surse de producție și a avut o contribuție importantă la creșterea resurselor totale de energie electrică.
În schimb, termocentralele au produs 7,680 miliarde kWh, cu 485,2 milioane kWh mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Scăderea a fost de 5,9%.
Producția din centralele nuclearo-electrice s-a redus și ea, ajungând la 4,530 miliarde kWh. Față de primul semestru din 2025, producția nucleară a scăzut cu 598,6 milioane kWh, respectiv 11,7%.
Una dintre cele mai importante evoluții din statistica INS este cea a producției de energie solară.
Centralele electrice fotovoltaice au produs 3,259 miliarde kWh în perioada ianuarie-iunie 2026, cu 965,3 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea a fost de 42,1%, confirmând extinderea rapidă a capacităților fotovoltaice și contribuția tot mai mare a energiei solare la producția națională.
Și energia eoliană a înregistrat o evoluție pozitivă. Centralele eoliene au produs 3,273 miliarde kWh, cu 268,9 milioane kWh mai mult decât în primele șase luni din 2025. Avansul a fost de 9%.
Astfel, energia solară și cea eoliană au continuat să câștige teren în mixul energetic, chiar dacă producția totală de energie primară a României a scăzut.
Consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh în primul semestru din 2026, cu 3,3% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.
În economie, consumul final de energie electrică s-a redus cu 0,6%, în timp ce iluminatul public a înregistrat o scădere de 4,6%.
Cea mai mare diminuare a fost consemnată în cazul populației. Consumul gospodăriilor a scăzut cu 11,8% în primele șase luni ale anului.
Reducerea consumului populației vine într-un context în care prețurile și costurile asociate energiei continuă să reprezinte o preocupare importantă pentru gospodării.
În pofida scăderii producției interne totale, exporturile de energie electrică au crescut.
În primele șase luni din 2026, România a exportat 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea a fost de 11,4%.
Datele arată astfel că România a avut un excedent important de energie electrică disponibil pentru export în anumite intervale ale primului semestru, chiar dacă producția totală și consumul intern au evoluat diferit.
În același timp, consumul propriu tehnologic din rețele și stații a crescut cu 16,4%, până la 2,887 miliarde kWh. Față de primul semestru din 2025, această categorie a înregistrat un plus de 405,8 milioane kWh.
Datele INS pentru primul semestru din 2026 evidențiază o schimbare tot mai vizibilă în structura producției de energie electrică.
Scăderile din termocentrale și centralele nucleare au fost compensate în parte de creșterea producției hidro, eoliene și fotovoltaice. Cea mai rapidă evoluție a fost înregistrată de energia solară, cu un plus de peste 42% într-un singur an.
În paralel, consumul final a scăzut cu 3,3%, în principal pe fondul reducerii consumului populației, iar exporturile au crescut cu 11,4%.