România nu-și mai poate permite consumul pe datorie. 84 de miliarde de euro ajung la scadență până în 2030

România se află în fața unei perioade dificile pentru finanțele publice, în condițiile în care aproximativ 83,9 miliarde de euro din principalul datoriei publice urmează să ajungă la scadență în intervalul 2027-2030. Suma reprezintă doar principalul datoriei și nu include deficitele bugetare viitoare, dobânzile sau eventualele noi împrumuturi ale statului, avertizează președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), Nicu Vasile. Potrivit acestuia, România trebuie să aleagă între o economie susținută în principal de consum și una bazată pe producție, procesare și investiții.

În opinia președintelui PNADD, banii publici ar trebui direcționați mai mult către domenii care pot genera creștere economică, locuri de muncă, venituri bugetare și exporturi. Investițiile în fabrici, procesarea alimentelor, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare și educație profesională ar putea avea un efect de multiplicare asupra economiei, susține acesta.

249 de miliarde de lei pentru asistență socială

Analiza atrage atenția și asupra raportului dintre cheltuielile sociale și investițiile publice. Pentru 2026, cheltuielile cu asistența socială sunt estimate la 249,2 miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB, în timp ce investițiile publice sunt proiectate la aproximativ 160 de miliarde de lei.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Nicu Vasile precizează că protecția persoanelor vulnerabile trebuie păstrată, însă consideră că dezvoltarea economică ar trebui să reducă, în timp, numărul celor care ajung să depindă de sprijinul statului.

România trebuie să producă mai mult

Una dintre problemele structurale identificate este dependența ridicată a consumului de importuri. Potrivit PNADD, problema nu este faptul că românii consumă, ci faptul că o parte importantă din bunurile consumate provine din importuri.

În acest context, organizația susține că majorarea taxelor nu poate reprezenta singura soluție pentru reducerea deficitului. România are nevoie de o politică economică orientată către dezvoltarea producției interne și reducerea dezechilibrelor comerciale.

Investiții de peste 4,2 miliarde de euro

Există deja unele măsuri pentru susținerea investițiilor. În 2026, Guvernul a aprobat o schemă de 5,313 miliarde de lei pentru investiții în industria prelucrătoare, inclusiv în sectoare în care România are importuri ridicate și deficite comerciale importante.

Totodată, în 2025, schemele de ajutor de stat administrate de Ministerul Finanțelor au presupus finanțări de 1,85 miliarde de euro și au atras investiții totale de peste 4,2 miliarde de euro, precum și crearea a peste 36.000 de locuri de muncă.

PNADD consideră însă că astfel de măsuri trebuie transformate într-o politică economică națională coerentă, nu să rămână programe izolate.

Presiune tot mai mare asupra sectorului public

Analiza critică și nivelul cheltuielilor cu aparatul de stat, salariile și pensiile. Potrivit lui Nicu Vasile, în primul trimestru din 2026, din fiecare 10 lei colectați la buget din venituri fiscale și contribuții de asigurări, aproximativ 9 lei au fost destinați salariilor din sectorul public, pensiilor și altor beneficii sociale.

În paralel, organizația atrage atenția asupra numărului mare de firme radiate. 52.741 de firme au fost radiate în primele șapte luni din 2026, după aproximativ 144.000 de firme închise în 2025, potrivit datelor invocate în analiză.

Apel pentru reforma administrației

PNADD susține că România are nevoie de o reformă amplă a sectorului public, inclusiv reduceri de personal în administrația locală și centrală. Organizația critică în special situația localităților care nu își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii și depind anual de alocări de la bugetul de stat.

Mesajul final al analizei este că România trebuie să renunțe treptat la modelul bazat pe împrumuturi, consum și importuri și să treacă la unul construit pe producție, investiții și competitivitate. În caz contrar, presiunea datoriei, a dobânzilor și a deficitului ar putea deveni tot mai greu de gestionat.