Piața valutară din România a înregistrat în luna mai 2025 un record istoric: tranzacții de peste 73,6 miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în aprilie. Explicația ar putea fi o reacție emoțională puternică, declanșată de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, care l-au dat favorit pe George Simion. Populația și firmele s-au grăbit să-și protejeze economiile, fugind din lei în euro.
Potrivit celui mai recent buletin lunar al BNR, luna mai 2025 a adus o creștere spectaculoasă a volumului tranzacțiilor valutare pe piața interbancară, atingând un vârf de 73,6 miliarde de euro, față de 63,66 miliarde în aprilie. Este cea mai mare creștere lunară înregistrată în ultimul an, depășind chiar și „șocul” din decembrie 2024, când volumul a urcat cu 9 miliarde de euro pe fondul intrării în turul doi a lui Călin Georgescu.
Ce s-a întâmplat? Potrivit analiștilor și dealerilor bancari, frica de o potențială victorie a forțelor suveraniste, cu George Simion ca favorit, a determinat un comportament defensiv în rândul românilor: retragerea masivă a economiilor în lei și convertirea acestora în euro. În mod clar, percepția unei instabilități viitoare a determinat populația și companiile să-și protejeze lichiditățile prin migrarea spre o monedă percepută ca fiind mai sigură.
Nu doar datele privind volumul tranzacțiilor valutare confirmă această tendință. Și statisticile BNR privind economisirea neguvernamentală arată un viraj clar al populației și firmelor către depozitele în valută. Luna mai 2025 a fost una atipică: în timp ce depozitele în lei au scăzut, cele în euro au crescut vizibil.
Mai exact, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au redus cu 2,9% față de luna aprilie, ajungând la 249,5 miliarde lei. În același timp, depozitele în lei ale companiilor au scăzut cu 1,8% și chiar cu 4,3% față de mai 2024, ceea ce semnalează o lipsă acută de încredere în stabilitatea monedei naționale.
În schimb, depozitele în euro – atât ale persoanelor fizice, cât și ale firmelor – au crescut pe toate segmentele, reflectând o reorientare clară spre protejarea valorii capitalului în fața unor posibile turbulențe politice și economice.
Această dinamică a pieței valutare nu este unică în peisajul post-pandemic, dar ritmul accelerat înregistrat în ultimele luni este fără precedent. Este relevant și faptul că în ianuarie 2025, după anularea alegerilor, volumul tranzacțiilor valutare a scăzut brusc la 41,78 miliarde de euro, semn că sentimentul de panică s-a estompat temporar.
Totuși, odată cu reluarea procesului electoral și cu noi semnale din sfera politică, creșterea tranzacțiilor a revenit într-un ritm constant, culminând cu saltul din luna mai. Practic, investitorii, populația și mediul de afaceri reacționează nu doar la cifre economice, ci la percepția viitorului politic și a stabilității instituționale.