Românii ar putea resimți în perioada următoare efectele directe ale tensiunilor internaționale asupra propriilor facturi la energie. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis un semnal clar: evoluțiile de pe piața gazelor naturale, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu, vor avea un impact inevitabil asupra prețului energiei electrice. Declarațiile vin într-un context în care lanțurile de aprovizionare și costurile resurselor energetice sunt supuse unor presiuni majore, cu efecte directe asupra economiilor europene, inclusiv asupra României.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a explicat că scumpirea gazelor naturale este deja vizibilă și nu poate fi ignorată. Potrivit acestuia, prețurile au crescut chiar și cu 70% față de perioada anterioară izbucnirii conflictului din regiune.
„Eu nu spun ‘şoc’, dar este evident că o creştere a preţurilor gazelor naturale, care, în funcţie de perioadele de raportare, au fost cu 70% mai mari decât perioada de dinaintea izbucnirii războiului, 20% din producţia din România este bazată pe gaze naturale, este evident că o parte din această creştere se va regăsi şi în creşterea tarifului de energie electrică, dar, în momentul de faţă, dat fiind faptul că sunt contracte bilaterale vechi între producători de gaze naturale şi cei care produc energie bazată pe gaze, OMV Petrom, de exemplu, este evident că va fi un potenţial risc, dar nu la nivelul unui şoc pe piaţa energetică”, a precizat oficialul.
Explicația este una simplă: aproximativ 20% din producția de energie electrică a României depinde de gaze naturale. În aceste condiții, orice fluctuație majoră pe această piață se transmite automat în costurile finale suportate de consumatori.
Un rol important îl joacă și contractele existente între producători și furnizori, inclusiv cele în care este implicată OMV Petrom, care pot temporiza impactul, dar nu îl pot elimina complet.
Un alt factor esențial în formarea prețului este dependența de importuri în anumite intervale orare. România ajunge să importe, în perioadele de vârf, aproximativ 20% din energia consumată.
Problema majoră este însă costul acestor importuri. Pentru această cantitate relativ redusă, țara plătește aproape 40% din valoarea totală a energiei consumate, ceea ce creează o presiune suplimentară asupra prețurilor finale. Această situație este amplificată de volatilitatea piețelor internaționale, unde evenimentele geopolitice influențează rapid cotațiile energiei.
„Noi astăzi importăm, la ore de vârf, aproximativ 20% din cantitatea pe care o consumăm în ţara noastră, dar importăm la un preţ foarte ridicat. Pentru 20% din cantitate de energie, plătim 40% din totalul energiei pe care o consumăm în România, ceea ce automat ridică preţul la consumatorul final. Din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, dincolo de piaţa carburanţilor, cea a gazelor naturale e afectată, pentru că 20% din producţia de energie a României este bazată pe gaze naturale”, a adăugat Ivan, conform news.ro.
În ciuda acestor provocări, autoritățile susțin că există perspective pozitive. Potrivit ministrului, România ar putea atinge un nivel de echilibru energetic până la finalul anului 2026, reducând semnificativ dependența de importuri.
Printre proiectele majore anunțate se numără:
Aceste investiții ar putea elimina deficitul actual de aproximativ 1.500 MW și ar permite României să își acopere integral consumul intern.
Pe segmentul carburanților, autoritățile transmit un mesaj mai liniștitor. Ministrul a dat asigurări că nu există riscuri privind aprovizionarea, în ciuda contextului internațional complicat.
România ar fi reușit să-și securizeze sursele de petrol prin acorduri cu mai multe state, inclusiv Kazahstan și Azerbaidjan, și prin măsuri interne precum repornirea rafinăriei Petrotel. De asemenea, există rezerve strategice care pot fi utilizate în caz de necesitate, iar exporturile pot fi limitate dacă situația o impune.
„În momentul de faţă, am obţinut o derogare din partea SUA pentru a reporni rafinăria Petrotel, avem contracte pe care le-am gestionat împreună cu Kazahstan, Azerbaidjan, Guyana Franceză, pentru a ne asigura că România are suficient petrol. Avem declarată starea de criză în care exporturile pot să fie condiţionate în cazul petrolului. Nu există probleme de aprovizionare pe piaţa de carburanţi din România. Avem şi rezerve strategice la care încă nu am apelat până acum”, a declarat Ivan.
”România stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”, a adăugat el