Financial Times: JPMorgan discută implicarea în Consiliul pentru Pace, în plin litigiu cu Trump

Gigantul bancar JPMorgan este în discuții pentru a furniza servicii bancare Consiliului pentru Pace (Board of Peace) inființat de Donald Trump, în contextul reconstrucției Fâșiei Gaza, potrivit unor surse citate de Financial Times. Banca ar fi discutat furnizarea unor servicii precum facilitarea plăților către și dinspre instituția coordonată de Casa Albă.

Relatarea FT apare pe fondul tensiunilor continue dintre Trump și JPMorgan, în contextul în care banca și directorul său executiv, Jamie Dimon, se confruntă cu un proces de 5 miliarde de dolari intentat luna trecută de Trump, care acuză cel mai mare creditor din SUA și pe Dimon că i-au închis mai multe conturi, ale sale și ale companiilor sale, din motive politice. Aceasta este cea mai semnificativă escaladare juridică între Casa Albă și o mare instituție financiară americană din ultimii ani.

Reuters menționează că a transmis solicitări de confirmare a informației către Casa Albă și JPMorgan, însă nu a primit o clarificare imediată.

Christine Lagarde joacă puternic în „bătălia” pentru succesiunea la vârful BCE. Reuters: A transmis colegilor că „le-ar comunica personal” intenția de a se retrage

12:32

ANALIZĂ

Dacia ar putea produce în China încă o mașină electrică

12:12

ANALIZĂ

Rolul Board of Peace în reconstrucția Gazei

Relația dintre Trump și marile bănci a devenit un subiect politic, mai ales prin acuzații de debanking — adică eliminarea accesului la servicii bancare pentru persoane sau entități din motive nefinanciare. Oameni de afaceri americani și politicieni de dreapta au folosit cazul JPMorgan ca exemplu pentru a critica sectorul financiar.

Trump urmează să prezideze joi prima reuniune a Board of Peace, la care sunt așteptate delegații din 47 de țări, precum și din partea Uniunii Europene. Președintele României, Nicușor Dan, va fi, de asemenea prezent, în calitate de observator.

Președintele SUA, Donald Trump, a propus pentru prima dată înființarea Board of Peace în septembrie 2025. Organismul urma să supravegheze guvernanța temporară a Fâșiei Gaza, iar ulterior Trump a declarat că acesta își va extinde mandatul pentru a aborda conflicte la nivel global — o inițiativă pe care unii experți o consideră ca subminând rolul Organizației Națiunilor Unite.

Care ar fi miza JPMorgan?

La finalul lunii ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, J.P. Morgan a găzduit o discuție privind importanța mobilizării capitalului privat pentru dezvoltare. Lideri din industrie, inclusiv Faheen Allibhoy, director global pentru Development Finance & Advisory la J.P. Morgan, au discutat despre modul în care capitalul privat și parteneriatele public-private mai eficiente sunt esențiale pentru a reduce decalajul dintre nevoile piețelor emergente și apetitul investitorilor, în vederea obținerii unui impact la scară largă.

„Pentru mine, tema-cheie este modul în care sectorul finanțării pentru dezvoltare își regândește maniera tradițională în care se realizează investițiile, iar acest lucru este vizibil de peste un an, pe fondul unei schimbări de priorități din partea marilor guverne donatoare. Observăm nevoia unui angajament continuu cu capitalul privat și cu furnizorii filantropici, pentru a lucra alături de finanțarea tradițională susținută de guverne”, a declarat oficialul JP Morgan.

Declarația lui Allibhoy indică o schimbare structurală: marile guverne donatoare își reduc expunerea directă, iar finanțarea dezvoltării migrează către modele de tip public–private, în care capitalul privat devine co-arhitect al stabilității. Reconstrucția Gazei ar necesita exact acest tip de arhitectură – structurare de vehicule financiare, distribuirea riscului, mecanisme de garantare și atragerea investitorilor instituționali. În acest cadru, JPMorgan nu ar finanța „pacea” cu bilanț propriu, ci ar crea infrastructura prin care capitalul privat poate intra într-un spațiu geopolitic altfel neinvestibil.

Ce infrastructură financiară public-privată ar presupune reconstrucția Gazei

Pentru un gigant bancar, implicarea în reconstrucția Gazei ar presupune o poziționare strategică, acces la fluxuri financiare majore. Un proiect public-privat de aceste dimensiuni presupune: granturi și fonduri multilaterale, contribuții guvernamentale, finanțări private, mecanisme de escrow și clearing transfrontalier.

Pentru o bancă globală, gestionarea acestor fluxuri înseamnă comisioane, mandate de structurare financiară, poziționare pentru finanțări ulterioare (infrastructură, energie, logistică). De asemenea, este vorba despre o relație instituțională cu administrația SUA

Chiar dacă există litigii, JPMorgan este principal dealer de titluri de stat, partener sistemic al Trezoreriei, instituție de importanță sistemică globală (G-SIB). De asemenea, implicarea într-un mecanism de reconstrucție susținut de SUA consolidează statutul de bancă globală implicată în stabilitate macro, creează capital diplomatic implicit și poate genera mandate în regiune pe termen mediu.

Faptul că o sursă puternică – Financial Times – a dezvăluit că relația instituțională bancă-stat este separată de conflictul juridic dintre președintele Trump și CEO Jamie Dimon.