Prima pagină » Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit

Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit

Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit
Foto: epthinktank.eu

Un fond european de criză cu resurse de aproximativ 430 de miliarde de euro ar putea deveni un instrument-cheie pentru susținerea cheltuielilor de apărare ale statelor din zona euro, într-un context geopolitic tot mai tensionat. Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar putea acorda împrumuturi dedicate apărării, fără a impune reforme economice stricte, a declarat vineri, pentru Reuters, directorul instituției, Pierre Gramegna.

Declarațiile vin în momentul în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și consolida capacitățile militare, pe fondul războiului din Ucraina, al amenințărilor de securitate din estul Europei și al relațiilor tot mai complicate cu Statele Unite. Potrivit lui Gramegna, utilizarea MES pentru apărare ar permite statelor membre să acceseze finanțare suplimentară fără stigmatul asociat în trecut solicitării de sprijin din partea fondului de urgență al zonei euro, arată Reuters.

MES, un instrument creat pentru crize economice, dar cu potențial extins

Mecanismul European de Stabilitate a fost înființat în anul 2012, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro, pentru a oferi împrumuturi guvernelor care își pierduseră accesul la piețele financiare. MES a jucat un rol central în sprijinirea unor economii aflate în dificultate severă, precum Grecia, contribuind la stabilizarea monedei euro și la prevenirea colapsului financiar în regiune.

De atunci, însă, fondul a fost utilizat foarte rar, în condițiile în care economiile zonei euro s-au stabilizat, iar instrumentele sale au rămas, în mare parte, neactivate. În opinia șefului MES, contextul actual justifică o „redescoperire” a potențialului acestui mecanism, de data aceasta pentru finanțarea cheltuielilor de apărare.

„În aceste vremuri de tulburări geopolitice, care au declanșat cheltuieli și costuri mai mari pentru apărare în toate țările, trebuie să folosim întregul potențial al MES”, a declarat Pierre Gramegna. El a subliniat că fondul dispune de instrumente care pot fi adaptate noilor realități de securitate ale Europei.

Linii de credit pentru apărare, fără condiționalități economice dure

Una dintre ideile centrale avansate de conducerea MES este utilizarea așa-numitelor linii de credit preventive, adaptate special pentru cheltuieli de apărare. Aceste împrumuturi ar putea fi accesate de statele din zona euro cu o situație financiară relativ solidă, dar ale căror bugete sunt supuse unei presiuni crescute din cauza investițiilor militare.

Potrivit lui Gramegna, un element esențial al acestei propuneri este evitarea condiționalităților economice stricte, care au caracterizat intervențiile MES în timpul crizei datoriilor. Scopul este eliminarea oricărui stigmat asociat solicitării de sprijin financiar și separarea clară a finanțării apărării de reformele structurale sau de restructurarea economiilor naționale.

„Trebuie să garantăm că această facilitate va fi utilizată pentru cheltuieli de apărare”, a spus Gramegna, adăugând că instrumentul nu ar veni cu „termeni draconici”. El a precizat că obiectivul principal este de a evita asocierea acestui tip de sprijin cu măsuri de austeritate sau intervenții profunde în politicile economice ale statelor beneficiare.

Context geopolitic tensionat și presiuni externe

Propunerea apare într-un moment în care liderii europeni sunt nevoiți să caute soluții alternative pentru securitatea continentului. Ostilitatea deschisă a președintelui american Donald Trump față de Europa și incertitudinile legate de angajamentele SUA în cadrul NATO au intensificat dezbaterile privind autonomia strategică a Uniunii Europene.

În acest context, utilizarea MES pentru apărare ar avea și o semnificație simbolică puternică. Ar însemna transformarea unui fond creat pentru salvarea economiilor și a sistemelor bancare într-un instrument destinat apărării colective și securității regionale.

„Avem instrumente. Este în interesul Europei să folosim întregul potențial”, a afirmat Gramegna, sugerând că rezervele financiare existente pot fi mobilizate pentru a răspunde noilor provocări de securitate.

Statele baltice, printre potențialii beneficiari

Printre statele care ar putea beneficia de un astfel de sprijin se numără Lituania, Estonia și Letonia, țări aflate în prima linie a tensiunilor cu Rusia. De la invazia rusă în Ucraina, aceste state și-au majorat masiv bugetele de apărare, ajungând la cheltuieli de aproximativ 5% din PIB, finanțate în mare parte prin împrumuturi.

Țările baltice se confruntă, totodată, cu un număr tot mai mare de incidente de securitate și acte de sabotaj, pentru care autoritățile indică implicarea Rusiei. În acest context, accesul la linii de credit dedicate apărării ar putea reduce presiunea asupra finanțelor publice și ar asigura continuitatea investițiilor militare.

Anterior, aceste state au apelat la schema de împrumuturi SAFE, iar sprijinul MES ar putea funcționa într-un mod similar, însă la o scară mai amplă și cu o semnificație politică mai puternică.

Limitări și obstacole politice

Accesul la împrumuturi din partea MES este rezervat exclusiv statelor din zona euro, ceea ce exclude țări precum Polonia, care nu utilizează moneda unică. În plus, apărarea nu este menționată explicit în mandatul actual al MES, iar orice extindere a rolului fondului ar necesita acordul unanim al celor 21 de state membre din zona euro.

Acest proces ar putea fi complicat de poziția unor țări neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Irlanda, Cipru sau Malta, care ar trebui să își dea acordul pentru utilizarea fondului în scopuri de apărare. Pierre Gramegna a subliniat că impulsul pentru o astfel de schimbare trebuie să vină din partea statelor membre, inclusiv prin cereri colective, care ar reduce riscul de stigmatizare individuală.

Propunerea actuală amintește de schema de sprijin de până la 240 de miliarde de euro creată de MES în timpul pandemiei de COVID-19 pentru finanțarea cheltuielilor medicale, instrument care, în final, nu a fost utilizat de niciun stat membru.

Alte articole importante
BERD anticipează o contracție de 0,2% pentru economia României în 2026. Riscurile rămân ridicate
BERD anticipează o contracție de 0,2% pentru economia României în 2026. Riscurile rămân ridicate
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a menținut estimările privind evoluția economiei României, în pofida deteriorării activității economice din prima jumătate a anului. Instituția financiară estimează pentru 2026 o contracție de 0,2% a produsului intern brut (PIB), urmată de o revenire modestă în 2027, când economia ar urma să avanseze cu 1,8%. Prognozele sunt […]
Euro urcă la un nou record istoric. Moneda europeană ajunge la 5,2788 lei
Euro urcă la un nou record istoric. Moneda europeană ajunge la 5,2788 lei
Leul a atins miercuri un nou minim istoric în raport cu moneda europeană, după ce Banca Națională a României a stabilit un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro. Nivelul consemnat pe 23 septembrie 2026 depășește precedentul record stabilit în luna mai și apare într-un moment marcat de incertitudine politică, încetinirea economiei și […]
E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est
E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est
Piața de comerț electronic din România a continuat să se extindă în 2025, ajungând la o valoare de 12,9 miliarde de euro, potrivit datelor din European E-Commerce Report 2026. Valoarea reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent și plasează România pe primul loc în Europa de Est în ceea ce privește dimensiunea sectorului […]
Spiritul antreprenorial pălește: România are cu 20% mai multe firme care ies din economie
Companii
Spiritul antreprenorial pălește: România are cu 20% mai multe firme care ies din economie
Mediul de afaceri din România traversează o perioadă dificilă, în care numărul companiilor care ies din economie îl depășește semnificativ pe cel al firmelor nou-înființate. Până la jumătatea anului 2026, aproximativ 96.000 de firme au fost înregistrate, în timp ce între 110.000 și 111.000 de companii au ieșit din economie, ceea ce înseamnă un raport […]
Mașinile electrice devin mai ieftin de utilizat decât cele pe benzină în România
Companii
Mașinile electrice devin mai ieftin de utilizat decât cele pe benzină în România
Costurile de utilizare ale mașinilor electrice au devenit mai competitive în Europa, iar România se află printre statele în care încărcarea unui automobil electric cu baterie poate fi mai ieftină decât alimentarea unei mașini echipate cu motor pe benzină. Evoluția vine în contextul scumpirii carburanților, în timp ce infrastructura de încărcare continuă să se extindă, […]
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România
Macroeconomie
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România
Prețurile carburanților au continuat să crească puternic în Uniunea Europeană în luna august 2026, iar România s-a aflat printre statele membre cu cele mai mari scumpiri raportate la aceeași perioadă din anul anterior. Potrivit datelor publicate de Eurostat, prețul mediu al combustibililor utilizați pentru transportul personal în UE a fost cu 23,8% mai mare în […]