Prima pagină » Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit

Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit

Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit
Foto: epthinktank.eu

Un fond european de criză cu resurse de aproximativ 430 de miliarde de euro ar putea deveni un instrument-cheie pentru susținerea cheltuielilor de apărare ale statelor din zona euro, într-un context geopolitic tot mai tensionat. Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar putea acorda împrumuturi dedicate apărării, fără a impune reforme economice stricte, a declarat vineri, pentru Reuters, directorul instituției, Pierre Gramegna.

Declarațiile vin în momentul în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și consolida capacitățile militare, pe fondul războiului din Ucraina, al amenințărilor de securitate din estul Europei și al relațiilor tot mai complicate cu Statele Unite. Potrivit lui Gramegna, utilizarea MES pentru apărare ar permite statelor membre să acceseze finanțare suplimentară fără stigmatul asociat în trecut solicitării de sprijin din partea fondului de urgență al zonei euro, arată Reuters.

MES, un instrument creat pentru crize economice, dar cu potențial extins

Mecanismul European de Stabilitate a fost înființat în anul 2012, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro, pentru a oferi împrumuturi guvernelor care își pierduseră accesul la piețele financiare. MES a jucat un rol central în sprijinirea unor economii aflate în dificultate severă, precum Grecia, contribuind la stabilizarea monedei euro și la prevenirea colapsului financiar în regiune.

De atunci, însă, fondul a fost utilizat foarte rar, în condițiile în care economiile zonei euro s-au stabilizat, iar instrumentele sale au rămas, în mare parte, neactivate. În opinia șefului MES, contextul actual justifică o „redescoperire” a potențialului acestui mecanism, de data aceasta pentru finanțarea cheltuielilor de apărare.

„În aceste vremuri de tulburări geopolitice, care au declanșat cheltuieli și costuri mai mari pentru apărare în toate țările, trebuie să folosim întregul potențial al MES”, a declarat Pierre Gramegna. El a subliniat că fondul dispune de instrumente care pot fi adaptate noilor realități de securitate ale Europei.

Linii de credit pentru apărare, fără condiționalități economice dure

Una dintre ideile centrale avansate de conducerea MES este utilizarea așa-numitelor linii de credit preventive, adaptate special pentru cheltuieli de apărare. Aceste împrumuturi ar putea fi accesate de statele din zona euro cu o situație financiară relativ solidă, dar ale căror bugete sunt supuse unei presiuni crescute din cauza investițiilor militare.

Potrivit lui Gramegna, un element esențial al acestei propuneri este evitarea condiționalităților economice stricte, care au caracterizat intervențiile MES în timpul crizei datoriilor. Scopul este eliminarea oricărui stigmat asociat solicitării de sprijin financiar și separarea clară a finanțării apărării de reformele structurale sau de restructurarea economiilor naționale.

„Trebuie să garantăm că această facilitate va fi utilizată pentru cheltuieli de apărare”, a spus Gramegna, adăugând că instrumentul nu ar veni cu „termeni draconici”. El a precizat că obiectivul principal este de a evita asocierea acestui tip de sprijin cu măsuri de austeritate sau intervenții profunde în politicile economice ale statelor beneficiare.

Context geopolitic tensionat și presiuni externe

Propunerea apare într-un moment în care liderii europeni sunt nevoiți să caute soluții alternative pentru securitatea continentului. Ostilitatea deschisă a președintelui american Donald Trump față de Europa și incertitudinile legate de angajamentele SUA în cadrul NATO au intensificat dezbaterile privind autonomia strategică a Uniunii Europene.

În acest context, utilizarea MES pentru apărare ar avea și o semnificație simbolică puternică. Ar însemna transformarea unui fond creat pentru salvarea economiilor și a sistemelor bancare într-un instrument destinat apărării colective și securității regionale.

„Avem instrumente. Este în interesul Europei să folosim întregul potențial”, a afirmat Gramegna, sugerând că rezervele financiare existente pot fi mobilizate pentru a răspunde noilor provocări de securitate.

Statele baltice, printre potențialii beneficiari

Printre statele care ar putea beneficia de un astfel de sprijin se numără Lituania, Estonia și Letonia, țări aflate în prima linie a tensiunilor cu Rusia. De la invazia rusă în Ucraina, aceste state și-au majorat masiv bugetele de apărare, ajungând la cheltuieli de aproximativ 5% din PIB, finanțate în mare parte prin împrumuturi.

Țările baltice se confruntă, totodată, cu un număr tot mai mare de incidente de securitate și acte de sabotaj, pentru care autoritățile indică implicarea Rusiei. În acest context, accesul la linii de credit dedicate apărării ar putea reduce presiunea asupra finanțelor publice și ar asigura continuitatea investițiilor militare.

Anterior, aceste state au apelat la schema de împrumuturi SAFE, iar sprijinul MES ar putea funcționa într-un mod similar, însă la o scară mai amplă și cu o semnificație politică mai puternică.

Limitări și obstacole politice

Accesul la împrumuturi din partea MES este rezervat exclusiv statelor din zona euro, ceea ce exclude țări precum Polonia, care nu utilizează moneda unică. În plus, apărarea nu este menționată explicit în mandatul actual al MES, iar orice extindere a rolului fondului ar necesita acordul unanim al celor 21 de state membre din zona euro.

Acest proces ar putea fi complicat de poziția unor țări neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Irlanda, Cipru sau Malta, care ar trebui să își dea acordul pentru utilizarea fondului în scopuri de apărare. Pierre Gramegna a subliniat că impulsul pentru o astfel de schimbare trebuie să vină din partea statelor membre, inclusiv prin cereri colective, care ar reduce riscul de stigmatizare individuală.

Propunerea actuală amintește de schema de sprijin de până la 240 de miliarde de euro creată de MES în timpul pandemiei de COVID-19 pentru finanțarea cheltuielilor medicale, instrument care, în final, nu a fost utilizat de niciun stat membru.

Alte articole importante
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Companii
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Consiliul Concurenței urmează să aprobe în câteva zile preluarea Distribuție Energie Oltenia (DEO) de către Premier Energy, tranzacție prin care grupul își extinde activitatea de la furnizarea la distribuția energiei electrice în regiune. Președintele autorității, Bogdan Chirițoiu, spune că operațiunea recreează, în esență, structura fostului grup CEZ. „Premier-ul are furnizarea, acum cumpără distribuția. A plecat […]
Bursa de Valori București a închis în scădere. Acțiunile Băncii Transilvania au atras cele mai mari tranzacții
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis în scădere. Acțiunile Băncii Transilvania au atras cele mai mari tranzacții
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de vineri, 6 noiembrie, pe minus, în condițiile în care principalii indici au înregistrat scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 117,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 22 de milioane de euro, iar cele mai mari schimburi au fost realizate cu acțiunile Băncii Transilvania. Indicele […]
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Macroeconomie
Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027
Aproape 88% dintre ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat au transmis Ministerului Finanțelor propunerile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2027. Instituțiile care nu au finalizat procedura trebuie să trimită datele până pe 9 noiembrie, iar verificarea și completarea informațiilor sunt programate să se încheie până pe 11 noiembrie, a […]
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]