Prima pagină » Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit

Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit

Fondul european de criză, posibil pilon pentru finanțarea apărării în zona euro. MES ar putea activa linii speciale de credit
Foto: epthinktank.eu

Un fond european de criză cu resurse de aproximativ 430 de miliarde de euro ar putea deveni un instrument-cheie pentru susținerea cheltuielilor de apărare ale statelor din zona euro, într-un context geopolitic tot mai tensionat. Mecanismul European de Stabilitate (MES) ar putea acorda împrumuturi dedicate apărării, fără a impune reforme economice stricte, a declarat vineri, pentru Reuters, directorul instituției, Pierre Gramegna.

Declarațiile vin în momentul în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și consolida capacitățile militare, pe fondul războiului din Ucraina, al amenințărilor de securitate din estul Europei și al relațiilor tot mai complicate cu Statele Unite. Potrivit lui Gramegna, utilizarea MES pentru apărare ar permite statelor membre să acceseze finanțare suplimentară fără stigmatul asociat în trecut solicitării de sprijin din partea fondului de urgență al zonei euro, arată Reuters.

MES, un instrument creat pentru crize economice, dar cu potențial extins

Mecanismul European de Stabilitate a fost înființat în anul 2012, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro, pentru a oferi împrumuturi guvernelor care își pierduseră accesul la piețele financiare. MES a jucat un rol central în sprijinirea unor economii aflate în dificultate severă, precum Grecia, contribuind la stabilizarea monedei euro și la prevenirea colapsului financiar în regiune.

De atunci, însă, fondul a fost utilizat foarte rar, în condițiile în care economiile zonei euro s-au stabilizat, iar instrumentele sale au rămas, în mare parte, neactivate. În opinia șefului MES, contextul actual justifică o „redescoperire” a potențialului acestui mecanism, de data aceasta pentru finanțarea cheltuielilor de apărare.

„În aceste vremuri de tulburări geopolitice, care au declanșat cheltuieli și costuri mai mari pentru apărare în toate țările, trebuie să folosim întregul potențial al MES”, a declarat Pierre Gramegna. El a subliniat că fondul dispune de instrumente care pot fi adaptate noilor realități de securitate ale Europei.

Linii de credit pentru apărare, fără condiționalități economice dure

Una dintre ideile centrale avansate de conducerea MES este utilizarea așa-numitelor linii de credit preventive, adaptate special pentru cheltuieli de apărare. Aceste împrumuturi ar putea fi accesate de statele din zona euro cu o situație financiară relativ solidă, dar ale căror bugete sunt supuse unei presiuni crescute din cauza investițiilor militare.

Potrivit lui Gramegna, un element esențial al acestei propuneri este evitarea condiționalităților economice stricte, care au caracterizat intervențiile MES în timpul crizei datoriilor. Scopul este eliminarea oricărui stigmat asociat solicitării de sprijin financiar și separarea clară a finanțării apărării de reformele structurale sau de restructurarea economiilor naționale.

„Trebuie să garantăm că această facilitate va fi utilizată pentru cheltuieli de apărare”, a spus Gramegna, adăugând că instrumentul nu ar veni cu „termeni draconici”. El a precizat că obiectivul principal este de a evita asocierea acestui tip de sprijin cu măsuri de austeritate sau intervenții profunde în politicile economice ale statelor beneficiare.

Context geopolitic tensionat și presiuni externe

Propunerea apare într-un moment în care liderii europeni sunt nevoiți să caute soluții alternative pentru securitatea continentului. Ostilitatea deschisă a președintelui american Donald Trump față de Europa și incertitudinile legate de angajamentele SUA în cadrul NATO au intensificat dezbaterile privind autonomia strategică a Uniunii Europene.

În acest context, utilizarea MES pentru apărare ar avea și o semnificație simbolică puternică. Ar însemna transformarea unui fond creat pentru salvarea economiilor și a sistemelor bancare într-un instrument destinat apărării colective și securității regionale.

„Avem instrumente. Este în interesul Europei să folosim întregul potențial”, a afirmat Gramegna, sugerând că rezervele financiare existente pot fi mobilizate pentru a răspunde noilor provocări de securitate.

Statele baltice, printre potențialii beneficiari

Printre statele care ar putea beneficia de un astfel de sprijin se numără Lituania, Estonia și Letonia, țări aflate în prima linie a tensiunilor cu Rusia. De la invazia rusă în Ucraina, aceste state și-au majorat masiv bugetele de apărare, ajungând la cheltuieli de aproximativ 5% din PIB, finanțate în mare parte prin împrumuturi.

Țările baltice se confruntă, totodată, cu un număr tot mai mare de incidente de securitate și acte de sabotaj, pentru care autoritățile indică implicarea Rusiei. În acest context, accesul la linii de credit dedicate apărării ar putea reduce presiunea asupra finanțelor publice și ar asigura continuitatea investițiilor militare.

Anterior, aceste state au apelat la schema de împrumuturi SAFE, iar sprijinul MES ar putea funcționa într-un mod similar, însă la o scară mai amplă și cu o semnificație politică mai puternică.

Limitări și obstacole politice

Accesul la împrumuturi din partea MES este rezervat exclusiv statelor din zona euro, ceea ce exclude țări precum Polonia, care nu utilizează moneda unică. În plus, apărarea nu este menționată explicit în mandatul actual al MES, iar orice extindere a rolului fondului ar necesita acordul unanim al celor 21 de state membre din zona euro.

Acest proces ar putea fi complicat de poziția unor țări neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Irlanda, Cipru sau Malta, care ar trebui să își dea acordul pentru utilizarea fondului în scopuri de apărare. Pierre Gramegna a subliniat că impulsul pentru o astfel de schimbare trebuie să vină din partea statelor membre, inclusiv prin cereri colective, care ar reduce riscul de stigmatizare individuală.

Propunerea actuală amintește de schema de sprijin de până la 240 de miliarde de euro creată de MES în timpul pandemiei de COVID-19 pentru finanțarea cheltuielilor medicale, instrument care, în final, nu a fost utilizat de niciun stat membru.

Alte articole importante
CNAIR avertizează asupra unui site neautorizat pentru plata rovinietei
Companii
CNAIR avertizează asupra unui site neautorizat pentru plata rovinietei
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează șoferii că a identificat un portal online deținut de compania ungară Enternova Kft., care nu este autorizat să încaseze tariful de utilizare a drumurilor naționale (rovinieta) și care percepe costuri suplimentare semnificative. Tarife cu până la 186% mai mari decât cele legale Potrivit CNAIR, utilizatorii care […]
Nazare: Guvernul menține estimarea de creștere economică de 0,1% în 2026
Nazare: Guvernul menține estimarea de creștere economică de 0,1% în 2026
Scenariul de bază al Guvernului rămâne o creștere economică de 0,1% în acest an, însă atingerea acestei ținte va depinde de evoluția economiei în trimestrele al treilea și al patrulea, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, perspectivele sunt susținute în principal de un an agricol favorabil și de evoluția puternică a sectorului construcțiilor, […]
Acțiunile europene rescriu recordurile în 2026. Inteligența artificială schimbă liderii bursei
Acțiunile europene rescriu recordurile în 2026. Inteligența artificială schimbă liderii bursei
Acțiunile europene continuă să urce spre noi maxime istorice în 2026, pe fondul unui val de optimism alimentat de rezultate financiare solide, perspective economice mai bune și boom-ul investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială (AI). Indicele pan-european STOXX Europe 600 a închis miercuri la un nou maxim istoric, în jurul nivelului de 657 de puncte, […]
Dizolvările de firme au crescut cu aproape 13% în primul semestru din 2026
Companii
Dizolvările de firme au crescut cu aproape 13% în primul semestru din 2026
Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 29.818 în primele șase luni din 2026, în creștere cu 12,95% față de aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 26.400 de cazuri, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul conduce detașat la numărul de dizolvări Cele mai multe firme dizolvate […]
Bonificația de 3% pentru firme va fi acordată automat. Ministerul Finanțelor elimină cererile și documentele suplimentare
Companii
Bonificația de 3% pentru firme va fi acordată automat. Ministerul Finanțelor elimină cererile și documentele suplimentare
Ministerul Finanțelor a avizat Ordinul care stabilește procedura de acordare a bonificației de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2025. Potrivit instituției, firmele eligibile nu vor fi obligate să depună cereri sau documente suplimentare pentru a beneficia de această facilitate fiscală. Bonificația va fi acordată din […]
TeraPlast își majorează veniturile în S1 2026, dar rămâne pe pierdere. Ambalajele susțin revenirea grupului
Companii
TeraPlast își majorează veniturile în S1 2026, dar rămâne pe pierdere. Ambalajele susțin revenirea grupului
Grupul TeraPlast a raportat pentru primul semestru din 2026 o cifră de afaceri consolidată de 574 milioane de lei, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, evoluție susținută în principal de diviziile Instalații și Ambalaje. În același timp, compania a reușit să își îmbunătățească marja brută și să reducă pierderea înregistrată […]