Cum va investi România peste 16 miliarde € în industria de apărare

România va investi peste 16 miliarde de euro până în 2030 într-o serie de proiecte strategice din industria de apărare.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că, în cadrul programului SAFE, sunt incluse 21 de proiecte care vizează direct MApN.

Harta investițiilor României în industria de apărare până în 2030

Valoarea totală a proiectelor menționate de ministrul apărării se ridică la 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, zece presupun achiziții realizate în comun cu alte state. Celelalte 11 reprezintă achiziții individuale ale României. Printre echipamentele vizate se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit News.ro.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Ministrul Radu Miruță a subliniat faptul că finanțarea obținută prin programul SAFE este extrem de avantajoasă pentru România. El a respins ideea că ar fi vorba despre împrumuturi fără beneficii și a explicat că Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestrare, deja aprobat de CSAT și de Parlament.

„S-a obţinut o finanţare în nişte condiţii extrem de avantajoase pentru România, pentru că trebuie să menţionez un lucru care se aruncă în spaţiul public, că sunt bani de împrumut şi că nu e niciun beneficiu, că nu e niciun beneficiu este un neadevăr. Pentru că nu e ca şi cum ar fi existat o opţiune ca România să nu achiziţioneze. Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestare în care sunt enumerate produsele pe care ministerul le va cumpăra în următorii cinci ani, plan aprobat CSAT, Parlamentul României. Varianta existentă era să achiziţionăm cu nişte bani la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism care practic presupune extragerea din planul lung de înzestare pe mai mulţi ani şi mutarea lui pentru a fi finanţat prin acest mecanism european. E un avantaj semnificativ”, a afirmat Radu Miruţă.

Fără SAFE, România ar fi cheltuit mai mulți bani

Un alt beneficiu important îl reprezintă relansarea industriei naționale de apărare, astfel că achizițiile erau necesare, a mai explicat ministrul apărării.

Acesta a mai spus că diferența este legată de costuri și că în lipsa mecanismului european SAFE, România ar fi plătit mult mai mulți bani. Ministrul a catalogat acest lucru drept un avantaj major.

„În parte din halele de producţie creşte vegetaţie. Şi aşteptarea ca în acele hale în care în fiecare an măsurăm evoluţia în funcţie de cât de înalt a crescut copacul, noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie cu care militarii noştri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra. Nu se poate din senin să se întâmple asta. Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licenţe, cu tehnologii de ultimă generaţie vor fi aduse în aceeaşi curte cu fabrici din Indusria Naţională de Apărare, fiind nevoite, având în vedere avantajele astea reciproce şi pentru o parte şi pentru cealaltă, să producă în comun. Deci da, se vor dezmorţi câteva segmente din industria naţională de apărare şi este o provocare că după ce vor fi dezmorţite, să aibă capacitatea să producă şi pentru alte contracte după ce se vor finalizat acestea”, a mai spus Radu Miruţă.

Ce alte achiziții se vor mai face în industria de apărare

Ministrul apărării a revenit asupra structurii proiectelor incluse în SAFE și a oferit câteva exemple concrete. Printre achizițiile comune se numără contractul deja semnat cu Franța pentru rachetele Mistral. Valoarea acestuia este de 652 de milioane de euro și implică alte șase state. Tot din Franța vor fi achiziționate 12 elicoptere H225, modelul mai nou.

Alte achiziții includ 12 radare, tot în comun cu Franţa, și trei sisteme de apărare antiaeriană, realizate împreună cu Germania, care vor completa sistemul Patriot. De asemenea, două sisteme de comandă și control pentru apărarea antiaeriană vor fi cumpărate tot în parteneriat cu Germania.

Pe lista achizițiilor individuale se mai află transportoare blindate Piranha, un post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă, o vedetă de intervenție pentru scafandri, o navă de patrulare maritimă și sisteme de rachete navale.