Prima pagină » Cum va investi România peste 16 miliarde € în industria de apărare

Cum va investi România peste 16 miliarde € în industria de apărare

Cum va investi România peste 16 miliarde € în industria de apărare
Cum va investi România peste 16 miliarde € în industria de apărare

România va investi peste 16 miliarde de euro până în 2030 într-o serie de proiecte strategice din industria de apărare.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că, în cadrul programului SAFE, sunt incluse 21 de proiecte care vizează direct MApN.

Harta investițiilor României în industria de apărare până în 2030

Valoarea totală a proiectelor menționate de ministrul apărării se ridică la 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, zece presupun achiziții realizate în comun cu alte state. Celelalte 11 reprezintă achiziții individuale ale României. Printre echipamentele vizate se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit News.ro.

Ministrul Radu Miruță a subliniat faptul că finanțarea obținută prin programul SAFE este extrem de avantajoasă pentru România. El a respins ideea că ar fi vorba despre împrumuturi fără beneficii și a explicat că Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestrare, deja aprobat de CSAT și de Parlament.

„S-a obţinut o finanţare în nişte condiţii extrem de avantajoase pentru România, pentru că trebuie să menţionez un lucru care se aruncă în spaţiul public, că sunt bani de împrumut şi că nu e niciun beneficiu, că nu e niciun beneficiu este un neadevăr. Pentru că nu e ca şi cum ar fi existat o opţiune ca România să nu achiziţioneze. Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestare în care sunt enumerate produsele pe care ministerul le va cumpăra în următorii cinci ani, plan aprobat CSAT, Parlamentul României. Varianta existentă era să achiziţionăm cu nişte bani la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism care practic presupune extragerea din planul lung de înzestare pe mai mulţi ani şi mutarea lui pentru a fi finanţat prin acest mecanism european. E un avantaj semnificativ”, a afirmat Radu Miruţă.

Fără SAFE, România ar fi cheltuit mai mulți bani

Un alt beneficiu important îl reprezintă relansarea industriei naționale de apărare, astfel că achizițiile erau necesare, a mai explicat ministrul apărării.

Acesta a mai spus că diferența este legată de costuri și că în lipsa mecanismului european SAFE, România ar fi plătit mult mai mulți bani. Ministrul a catalogat acest lucru drept un avantaj major.

„În parte din halele de producţie creşte vegetaţie. Şi aşteptarea ca în acele hale în care în fiecare an măsurăm evoluţia în funcţie de cât de înalt a crescut copacul, noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie cu care militarii noştri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra. Nu se poate din senin să se întâmple asta. Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licenţe, cu tehnologii de ultimă generaţie vor fi aduse în aceeaşi curte cu fabrici din Indusria Naţională de Apărare, fiind nevoite, având în vedere avantajele astea reciproce şi pentru o parte şi pentru cealaltă, să producă în comun. Deci da, se vor dezmorţi câteva segmente din industria naţională de apărare şi este o provocare că după ce vor fi dezmorţite, să aibă capacitatea să producă şi pentru alte contracte după ce se vor finalizat acestea”, a mai spus Radu Miruţă.

Ce alte achiziții se vor mai face în industria de apărare

Ministrul apărării a revenit asupra structurii proiectelor incluse în SAFE și a oferit câteva exemple concrete. Printre achizițiile comune se numără contractul deja semnat cu Franța pentru rachetele Mistral. Valoarea acestuia este de 652 de milioane de euro și implică alte șase state. Tot din Franța vor fi achiziționate 12 elicoptere H225, modelul mai nou.

Alte achiziții includ 12 radare, tot în comun cu Franţa, și trei sisteme de apărare antiaeriană, realizate împreună cu Germania, care vor completa sistemul Patriot. De asemenea, două sisteme de comandă și control pentru apărarea antiaeriană vor fi cumpărate tot în parteneriat cu Germania.

Pe lista achizițiilor individuale se mai află transportoare blindate Piranha, un post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă, o vedetă de intervenție pentru scafandri, o navă de patrulare maritimă și sisteme de rachete navale.

Alte articole importante
Bursa de Valori București a început luna august în creștere. Toți indicii au închis pe plus
Bursa de Valori București a început luna august în creștere. Toți indicii au închis pe plus
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în teritoriu pozitiv prima ședință de tranzacționare din luna august, cu creșteri pe toți indicii bursieri și un rulaj total de 126,49 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 24,11 milioane de euro. Principalul indice al pieței, BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a […]
Studiu: Tot mai multe gospodării din România investesc în panouri fotovoltaice. Ponderea a ajuns la 11%. Interesul pentru producerea propriei energii rămâne ridicat, iar bateriile de stocare câștigă teren
Studiu: Tot mai multe gospodării din România investesc în panouri fotovoltaice. Ponderea a ajuns la 11%. Interesul pentru producerea propriei energii rămâne ridicat, iar bateriile de stocare câștigă teren
Ponderea gospodăriilor din România care dețin un sistem fotovoltaic a crescut de la 8% la 11% într-un singur an, în timp ce aproape unul din șase români intenționează să își instaleze panouri solare în următoarele 12 luni, potrivit unui studiu realizat de E.ON Energie România. Datele arată că interesul pentru producerea propriei energii se menține […]
Reuters: CDP pregătește noi achiziții în industria de apărare după preluarea T-Defence
Economie mondială
Reuters: CDP pregătește noi achiziții în industria de apărare după preluarea T-Defence
Creditorul de stat italian Cassa Depositi e Prestiti (CDP) își accelerează planurile de extindere în industria de apărare și analizează noi achiziții, după acordul prin care va prelua pachetul majoritar al companiei de securitate high-tech T-Defence. Informația a fost confirmată pentru Reuters de surse apropiate dosarului, care susțin că tranzacția reprezintă primul pas al unei […]
Dumitru Chisăliță critică măsurile Guvernului în criza energetică: Apelurile la voluntariat nu pot înlocui un plan de intervenție
Macroeconomie
Dumitru Chisăliță critică măsurile Guvernului în criza energetică: Apelurile la voluntariat nu pot înlocui un plan de intervenție
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că măsurile anunțate de Guvern în contextul stării de alertă energetică sunt insuficiente pentru a gestiona deficitul de energie din perioadele de consum maxim. Într-o analiză publicată luni, expertul afirmă că simplul apel adresat populației și companiilor pentru reducerea voluntară a consumului nu poate înlocui un mecanism […]
Analiză FT: România, printre statele europene cu cele mai mari pierderi provocate de valurile de căldură. Costurile reale depășesc cu mult estimările oficiale
Macroeconomie
Analiză FT: România, printre statele europene cu cele mai mari pierderi provocate de valurile de căldură. Costurile reale depășesc cu mult estimările oficiale
România se află printre primele cinci țări din Uniunea Europeană cele mai afectate de pagubele provocate de valurile de căldură și de celelalte efecte ale schimbărilor climatice, alături de Franța, Spania, Portugalia și Grecia. Concluzia aparține unei analize publicate de Financial Times, care arată că impactul economic al incendiilor de vegetație, secetei și fenomenelor meteorologice […]
Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware
Tehnologie
Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware
Experții în securitate cibernetică de la ESET avertizează că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale este însoțită și de apariția unor amenințări tot mai sofisticate. În urma unei analize care a vizat peste 800.000 de aptitudini (AI skills), specialiștii au identificat peste 25.000 de elemente suspecte, dintre care aproximativ 2.500 au fost clasificate drept malițioase. Raportul […]