Franța își intensifică demersurile pentru a transforma euro într-o monedă de rezervă cu o influență comparabilă cu cea a dolarului american.
Parisul consideră că o monedă europeană mai puternică pe scena internațională ar necesita nu doar reforme structurale interne, ci și o voință politică colectivă de a avansa spre o integrare financiară mai profundă.
Într-un climat economic global marcat de tranziții geopolitice, tensiuni comerciale și nevoia de autonomie financiară, Franța face presiuni asupra celorlalte state membre ale UE pentru a susține o agendă ambițioasă menită să întărească statutul internațional al monedei euro. Asta, în contextul dorinței Parisului de a impulsiona emiterea de datorie comună la nivel european.
Potrivit Financial Times, această inițiativă se înscrie într-o strategie mai amplă de consolidare a suveranității financiare a Uniunii, într-un moment în care dolarul american își pierde din influența dominantă pe piețele internaționale. Potrivit think-tank-ului britanic Chatham House, cota dolarului în rezervele valutare globale a scăzut de la 65% în urmă cu un deceniu la 58% la sfârșit de 2024. Între timp, euro rămâne la un nivel de circa 19%, similar celui din anul 2000, la scurt timp după lansarea monedei unice.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a susținut într-un editorial publicat recent în publicația menționată că „a venit momentul pentru un euro global”. Pentru a atinge acest obiectiv, ea a subliniat nevoia de finalizare a pieței unice europene, reducerea poverii reglementărilor și crearea unei uniuni solide a piețelor de capital. Cu toate acestea, progresele sunt lente, și nici un guvern major din UE nu pare dispus să accelereze integrarea financiară.
Un proiect de declarație pregătit pentru summit-ul liderilor europeni din 26-27 iunie solicită instituțiilor europene, inclusiv BCE (Banca Centrală Europeană), să evalueze măsuri prin care să fie întărit rolul euro ca monedă de rezervă internațională. Surse europene susțin că solicitarea a fost alimentată și de politicile comerciale imprevizibile adoptate de administrația Trump, care au slăbit încrederea în dolar și au deschis oportunități pentru alternative precum euro.
Franța spune că, în condițiile în care investitorii internaționali caută active sigure în afara datoriilor americane, Uniunea Europeană ar trebui să răspundă prin emiterea de obligațiuni comune. În acest fel s-ar crea lichiditate și s-ar spori atractivitatea monedei unice europene.
Franța este susținută de alte state cu niveluri ridicate de îndatorare, precum Italia și Spania, care susțin ideea emiterii de datorie comună pentru a putea investi mai mult în domenii strategice, precum apărarea sau tranziția energetică, fără a agrava deficitele bugetare naționale. În schimb, există și țări care se opun ferm, așa cum este cazul Germaniei și Țărilor de Jos, notează Regtechtimes.com.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a confirmat la o recentă reuniune a miniștrilor de finanțe din UE, desfășurată la Luxemburg, că euro are „o mare oportunitate de a juca un rol mai important la nivel global”. Ea a avertizat însă că lipsa activelor sigure în euro constituie o barieră, făcând referire la datele BCE potrivit cărora rezervele băncilor centrale în aur au depășit euro, semn că investitorii caută alternative percepute ca fiind mai stabile.
Christine Lagarde a scris într-un editorial publicat în Financial Times că, în ciuda unei poziții fiscale mai solide față de SUA, cu un raport datorie/PIB de 89% în UE, comparativ cu 124% în Statele Unite, zona euro are o ofertă limitată de obligațiuni cu rating de top. Doar aproximativ 50% din PIB-ul UE se regăsește în obligațiuni suverane cu rating AA sau mai mare, față de peste 100% în cazul SUA.
În acest sens, Philip Lane, economistul-șef al BCE, a sugerat două căi posibile: fie crearea de noi euro obligațiuni pentru proiecte comune, fie conversia unei părți din datoriile naționale actuale în active comune.
UE se confruntă cu provocarea rambursării celor aproape 800 de miliarde de euro împrumutați în perioada pandemiei pentru finanțarea fondului de redresare. Estimările actuale arată că, începând din 2028, aproximativ 30 de miliarde de euro anual, adică o cincime din bugetul Uniunii, ar trebui alocați pentru rambursări, în lipsa unei refinanțări, mai precizează Regtech Times.
Franța susține că o nouă rundă de împrumuturi comune ar asigura lichidități suficiente pentru ca euro să devină mai atractiv pentru investitorii globali. Un diplomat UE a subliniat că „dacă mai multe state membre și-ar îmbunătăți ratingul de credit, nu ar mai exista o penurie de active sigure în euro”.