Ministerul Finanțelor a reușit să împrumute joi 665,6 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu scadență reziduală de 50 de luni, la un randament mediu de 6,65% pe an, însă băncile au ales să nu participe deloc la sesiunea suplimentară de oferte necompetitive organizată vineri, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.
Absența totală a subscrierilor în cadrul sesiunii necompetitive este un semnal relevant pentru piață, în condițiile în care aceste operațiuni permit băncilor să cumpere suplimentar titluri la randamentul deja stabilit în licitația principală, fără competiție suplimentară de preț. Cu alte cuvinte, deși randamentele oferite de stat rămân ridicate, instituțiile de credit au preferat să nu își majoreze expunerea suplimentară pe datoria suverană în această etapă.
Licitația principală organizată joi a atras un interes semnificativ din partea sectorului bancar. Pentru o valoare nominală de 400 milioane de lei, băncile au transmis subscrieri totale de 1,367 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decât suma vizată inițial. În final, Ministerul Finanțelor a atras 665,6 milioane de lei.
Totuși, în sesiunea suplimentară organizată vineri — prin care statul urmărea să mai atragă încă 99,9 milioane de lei la același randament — băncile nu au mai depus nicio ofertă.
Diferența dintre cele două sesiuni sugerează că investitorii instituționali au preferat să participe selectiv și să evite creșterea automată a expunerii pe termen mediu, într-un context în care piețele urmăresc atent atât evoluția deficitului bugetar, cât și perspectiva costurilor de finanțare ale statului român.
Ministerul Finanțelor și-a programat pentru luna mai împrumuturi de 4,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, sumă la care se poate adăuga încă 15% prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive destinate emisiunilor benchmark.
Nivelul programat pentru luna mai este cu 700 milioane de lei peste cel din aprilie, când statul a avut în plan finanțări de 3,9 miliarde de lei.
Fondurile atrase sunt destinate refinanțării datoriei publice existente, rambursărilor anticipate și finanțării deficitului bugetar.
Refuzul băncilor de a participa la sesiunea suplimentară nu indică neapărat o problemă imediată de finanțare pentru stat, însă transmite un mesaj important: piața devine mai atentă la raportul dintre randament, risc și volumul tot mai mare de emisiuni suverane.
În ultimii ani, băncile au fost principalii finanțatori ai deficitului bugetar al României, însă creșterea necesarului de finanțare, presiunile fiscale și volatilitatea dobânzilor încep să schimbe comportamentul investitorilor instituționali.
Pentru Ministerul Finanțelor, provocarea următoarelor luni va fi menținerea unui echilibru între volumele mari de finanțare necesare și costurile pe care piața este dispusă să le accepte.