Germania intră în forță în cursa reînarmării europene. Berlinul investește masiv în tehnologii militare avansate, de la drone de atac și roboți controlați de inteligență artificială, până la gândaci cibernetici trimiși la spionat. Cu o strategie inspirată din stilul american și o economie ce caută o nouă direcție, Germania vrea acum să devină liderul apărării în Europa. Iar startup-urile sunt în centrul acestei revoluții tehnologice.
Ani la rând, Germania a fost simbolul Europei pașnice, cu un sector militar mic și precaut, modelat de traumele celui de-al Doilea Război Mondial. Astăzi, lucrurile s-au schimbat radical. Într-un context geopolitic tensionat, cu Rusia în ofensivă și SUA în incertitudine, Berlinul promite o transformare profundă: până în 2029, bugetul anual de apărare va ajunge la 162 miliarde de euro – de aproape trei ori mai mare decât cel actual.
Chiar mai surprinzător este modul în care vor fi cheltuiți acești bani: în locul vechilor contracte lente și birocratice, Germania pariază pe tehnologie de ultimă oră, sprijinind start-up-uri care dezvoltă drone autonome, mini-submarine, AI pentru luptă și chiar insecte spion.
„Europa e pe cale să aibă propria revoluție militară, ca proiectul Manhattan”, spune Gundbert Scherf, CEO-ul Helsing – cea mai valoroasă companie de apărare din Europa, evaluată recent la 12 miliarde de dolari.
Un exemplu uluitor al noii generații de inovație militară este Swarm Biotactics, o companie germană care transformă gândacii în bio-roboți de spionaj. Insectele, echipate cu camere și senzori, pot fi ghidate prin impulsuri electrice și trimise în zone periculoase pentru a transmite informații în timp real. Scenariile par desprinse din filme SF, dar sunt testate deja în laboratoare și – în unele cazuri – chiar pe câmpul de luptă.
Pe lângă acestea, Germania susține companii precum ARX Robotics, care construiește roboți autonomi pentru transport și sprijin logistic, și Quantum Systems, un producător de drone testate deja în Ucraina.
Un nou pachet legislativ adoptat de guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz permite plăți în avans către startup-uri pentru a participa la licitații de armament, o premieră într-un sistem care până acum favoriza doar giganți tradiționali precum Rheinmetall sau Hensoldt.
„Ministrul Apărării mi-a spus clar: «Banii nu mai sunt o problemă»”, a povestit Marc Wietfeld, fondatorul ARX Robotics.
În timp ce SUA au investit de ani buni în start-up-uri precum Palantir sau Anduril, Europa abia acum recuperează terenul. Un raport recent arată că cele 19 mari state europene, inclusiv Ucraina și Turcia, vor cheltui în 2025 mai mult pe achiziții militare decât SUA – peste 180 miliarde de euro. Germania este în prima linie, atât ca buget, cât și ca deschidere către inovație.
Problemele rămân standardele de achiziție fragmentate, lipsa unei piețe comune în UE și teama de risc. În 2024, investițiile de capital de risc în tech militar din Europa au ajuns la 1 miliard de dolari, de trei ori mai mult decât în 2022. Iar Germania a atras cea mai mare parte – 1,4 miliarde în ultimii 5 ani.
„Avem resursa umană, avem infrastructura industrială, mai lipsea doar mindset-ul”, spune Stefan Thumann, CEO-ul Donaustahl, care produce muniție loitering.