Grecia și-a transformat fiscul într-o „armă digitală” împotriva fraudei

După ani de austeritate și o datorie publică uriașă, Grecia își reinventează sistemul fiscal cu ajutorul tehnologiei. Dronele, big data și AI-ul devin noile instrumente ale inspectorilor.

Grecia trece de la criză și austeritate la reinventare digitală

Criza datoriilor publice din 2008 a lovit puternic Grecia. Țara, deja vulnerabilă din cauza împrumuturilor masive și a unui deficit scăpat de sub control, a ajuns rapid în incapacitate de plată.

În 2014, datoria ajunsese la 177% din PIB, iar deficitul depășea 13%. Atena a pierdut accesul la finanțare și a fost obligată să accepte trei programe de salvare sprijinite de Uniunea Europeană și FMI.

UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor

16:39

Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului

15:25

Măsurile de austeritate au fost drastice: reduceri bugetare, majorări de taxe, concedieri masive și un șomaj record. Protestele de stradă au devenit o constantă, iar recesiunea s-a prelungit aproape un deceniu.

Abia în 2018 Grecia a ieșit din programele de ajutor, dar cicatricile au rămas adânci. În acest context, guvernul a ales să investească masiv în modernizarea fiscului, transformând colectarea taxelor prin digitalizare.

Inspectorii fiscali 2.0 și rolul tehnologiei

Astăzi, la sediul Autorității independente pentru veniturile publice din Atena, inspectorii urmăresc fluxuri de date în timp real pe ecrane uriașe. Drone survolează porturile, benzinăriile și silozurile, iar camere fixe monitorizează cluburile de noapte sau piețele.

Big data și inteligența artificială ajută inspectorii să încrucișeze rapid informațiile. Chitanțele, tranzacțiile bancare și chiar semnalele telefoanelor mobile sunt comparate cu imaginile obținute de drone.

Aceste metode permit detectarea aproape instantanee a fraudei. Vânzările nedeclarate, ascunse ani la rând, sunt acum descoperite în câteva ore.

„Am lucrat sistematic ani la rând. Am trecut de la o situație fără date la una dominată de megadate”, a declarat Giorgos Pitsilis, guvernatorul autorității fiscale, pentru Associated Press.

Grecia între operațiuni spectaculoase și rezultate concrete

Un exemplu celebru rămâne operațiunea „Saturday Night Fever”. Inspectorii au verificat comenzile unui club de noapte și le-au comparat cu facturile emise. Rezultatul a arătat o diferență enormă, iar în doar câteva zile veniturile declarate s-au dublat.

Astfel de raiduri au devenit un simbol al noii eficiențe a fiscului. În loc de verificări generale și lente, acum controalele sunt rapide, precise și țintite.

Integrarea mai profundă a inteligenței artificiale este planificată pentru 2026. Autoritățile estimează că acest pas va accelera și mai mult colectarea și va reduce frauda fiscală.

Creșterea veniturilor bugetare este deja vizibilă. Grecia, odată considerată un stat deschis în privința taxelor, începe să fie văzută ca un model de modernizare fiscală în Europa.

Între succes financiar și nemulțumire socială

Chiar dacă rezultatele fiscale sunt notabile, populația resimte încă presiunea austerității. TVA-ul menținut la 24% de la începutul crizei afectează bugetele gospodăriilor.

Nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar mulți acuză guvernul că succesul fiscal a fost obținut cu prețul sacrificiilor disproporționate ale cetățenilor. Opoziția vorbește despre un „excedent pătat de sânge”, criticând distribuirea inegală a poverii fiscale.

În schimb, guvernul susține că austeritatea a creat condițiile pentru o reformă structurală. Oficialii promit un sistem fiscal mai echitabil, capabil să susțină dezvoltarea pe termen lung și să redea încrederea contribuabililor.