Guvernul introduce măsuri pentru protejarea angajaţilor în caz de insolvenţă. ANAF vrea să blocheze accesul în afaceri al administratorilor cu firme falimentare

Guvernul României a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care urmăreşte consolidarea nivelului de protecţie pentru salariaţi în situaţiile în care angajatorii intră în insolvenţă, într-un context economic în care tot mai multe companii ajung în dificultate financiară. Actul normativ vizează limitarea impactului social generat de incapacitatea firmelor de a-şi onora obligaţiile salariale şi extinderea mecanismelor de sprijin pentru angajaţii afectaţi de procedurile de insolvenţă.

În paralel cu aceste măsuri adoptate la nivel guvernamental, autorităţile fiscale pregătesc o serie de modificări legislative care ar putea schimba radical modul în care sunt înfiinţate societăţile comerciale în România, în special în cazul persoanelor care au administrat anterior firme intrate în insolvenţă.

Propunere de modificare a cazierului fiscal pentru administratorii cu multiple insolvenţe

Preşedintele ANAF, Adrian Nica, a anunţat că instituţia pe care o conduce intenţionează să iniţieze consultări cu mediul de afaceri pentru modificarea cadrului privind cazierul fiscal. Scopul demersului este introducerea unor restricţii care să împiedice înfiinţarea de noi companii de către persoane care au avut în mod repetat societăţi intrate în insolvenţă.

ROBOR la trei luni continuă trendul descendent şi ajunge la 5,79% pe an. Evoluţii similare pentru indicii utilizaţi la creditele ipotecare

21:31

Topul țărilor cu cele mai mari impozite pe venit în 2026

19:11

„Vedem în zona publică acum cetăţeni care administrează o societate şi după aceea o vând şi au reuşit ei să scape de datorie. Este o problemă falsă pe care încearcă să o inducă aceşti cetăţeni, crezând că dacă îţi vinzi firma pe perioada cât a fost administrată de tine, tu scapi de răspunderea de administrator care e prevăzută în lege”, a declarat şeful Fiscului. Acesta a precizat că instituţia analizează deja situaţiile în care firmele sunt transferate către alte persoane, uneori cetăţeni străini, pentru a evita plata datoriilor acumulate.

Potrivit lui Nica, autoritatea fiscală utilizează bazele de date existente pentru a stabili răspunderea personală a administratorilor care încearcă să evite obligaţiile legale prin astfel de tranzacţii.

„O să vedeţi din ce în ce mai multe atrageri de astfel de răspunderi”, a avertizat acesta, indicând o intensificare a controalelor în perioada următoare.

Profilul administratorilor cu firme în insolvenţă, identificat de ANAF

Preşedintele ANAF a explicat că una dintre principalele motivaţii ale acestor modificări legislative este legată de nivelul ridicat al arieratelor nerecuperabile descoperite la momentul preluării conducerii instituţiei.

„Ce am făcut în toată această perioadă? Am luat şi am identificat care sunt firmele care au generat aceste arierate. Am identificat 600 şi ceva de mii de firme. După aceea, am venit şi am luat cine este administratorul, cine este acţionarul care se află în spatele acestor firme”, a afirmat Adrian Nica.

Analiza realizată de autorităţi a scos la iveală existenţa unui tipar recurent în rândul unor administratori care au avut în ultimii trei ani între şapte şi 15 firme intrate în insolvenţă. În multe dintre aceste cazuri, societăţile au fost ulterior vândute, fără ca administratorii să suporte consecinţe în momentul în care au decis să înfiinţeze noi entităţi juridice.

„Constatăm că apare acest profil care are 7, 9, 15 firme, în ultimii 3 ani, în insolvenţă (…) şi vrem să sancţionăm acest tip de comportament”, a precizat şeful instituţiei.

Posibilă interdicţie pentru înfiinţarea de firme şi consultări cu mediul de afaceri

Oficialul a arătat că autorităţile analizează introducerea unor criterii suplimentare în cazierul fiscal care să permită interzicerea accesului la înfiinţarea de noi societăţi comerciale pentru persoanele care au demonstrat un comportament considerat neloial faţă de stat şi partenerii contractuali.

„Dacă tot ai fost administrator la şapte-nouă firme, care toate au intrat în insolvenţă, toate au fost vândute, să nu mai poţi să faci o nouă firmă. Analizăm această posibilitate”, a spus Adrian Nica.

Acesta a subliniat însă că măsurile vor trebui calibrate astfel încât să nu afecteze antreprenorii aflaţi la început de drum. În prezent, înfiinţarea unei societăţi comerciale poate fi realizată cu un capital social minim de câteva sute de lei, fapt care facilitează atât iniţiativele antreprenoriale legitime, cât şi eventuale fraude.

„E mult prea mic, mult prea uşor, faci o firmă cu 600 de lei, dar nici nu vrem să afectăm tinerii care trebuie încurajaţi în zona antreprenorială (…) trebuie să gestionăm cu grijă acest mod de a pune în cazierul fiscal imposibilitatea înfiinţării unei firme după ce ai un comportament neloial”, a mai declarat preşedintele ANAF.