Prima pagină » Guvernul Viktor Orban, în impas economic. Ministrul ungar al Economiei recunoaște că nu poate susține promisiunile de mărire a salariilor

Guvernul Viktor Orban, în impas economic. Ministrul ungar al Economiei recunoaște că nu poate susține promisiunile de mărire a salariilor

Guvernul Viktor Orban, în impas economic. Ministrul ungar al Economiei recunoaște că nu poate susține promisiunile de mărire a salariilor
Guvernul Ungariei recunoaște că nu poate mări salariile. Foto: Shutterstock

Guvernul Ungariei a emis un avertisment important privind posibilitatea renegocierii creșterilor salariale planificate pentru anul 2026, ca urmare a unei creșteri economice mai slabe decât se anticipa. Aceasta reprezintă cea mai recentă perspectivă pesimistă venită din partea oficialilor maghiari, care își revizuiesc prognozele economice în contextul unor condiții dificile.

În cadrul unei conferințe susținute luni la Budapesta, ministrul Economiei, Marton Nagy, a declarat că guvernul preferă să reanalizeze creșterile semnificative ale salariului minim dacă acestea ar putea afecta negativ companiile locale.

„Dacă ritmul de creștere economică sau salarială va fi mai redus decât cel prognozat, guvernul va fi deschis să renegocieze acordul salarial stabilit anterior, în cursul acestui an,” a explicat Nagy, citat de Bloomberg.

În noiembrie 2024, autoritățile ungare au ajuns la un acord cu angajatorii și sindicatele pentru a majora salariul minim cu 40% pe o perioadă de trei ani. Această măsură a fost considerată o prioritate, având în vedere rolul consumului în generarea veniturilor fiscale, dar și pentru a asigura sprijinul electoratului în alegerile din 2026, când partidul Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, își propune să-și păstreze poziția la putere.

Tonul tot mai prudent al guvernului Ungariei

Declarațiile ministrului Nagy vin pe fondul unei schimbări de ton în cadrul guvernului, care anterior promitea un „start în forță” pentru economia națională încă din 2025. Totuși, vineri, premierul Orban a avertizat că provocările economice ar putea continua și în 2026, invocând impactul prelungit al războiului din Ucraina asupra economiei Ungariei.

Moneda națională, forintul, a rămas stabilă, tranzacționându-se la 403,8 unități pentru un euro în jurul orei 12:00 la Budapesta. De la începutul anului, forintul a câștigat aproape 2% în raport cu moneda europeană, fiind una dintre cele mai bune performanțe în rândul piețelor emergente.

Evoluția salariilor și limitările stimulentelor fiscale

Datele recente arată că salariul mediu brut în Ungaria a crescut cu 8,4% în martie 2025, o rată ușor sub așteptările analiștilor. Statisticile salariale indică o încetinire graduală a ritmului de creștere, după ce la sfârșitul anului 2023 acesta ajunsese la aproximativ 15%.

Ministrul Nagy a menționat că resursele disponibile pentru a introduce noi măsuri fiscale menite să stimuleze economia sunt limitate. Cu toate acestea, un alt oficial guvernamental a anunțat, printr-un videoclip postat pe rețelele sociale, că autoritățile intenționează să acorde pensionarilor un voucher special în valoare de 30.000 de forinți (aproximativ 85 de dolari) pentru achiziționarea de alimente.

Scăderea investițiilor în primul trimestru din 2025

Pe lângă provocările legate de salarii și creștere economică, Ungaria se confruntă și cu o reducere semnificativă a volumului investițiilor. Datele oficiale arată că, în primul trimestru al anului 2025, volumul investițiilor a scăzut cu 12,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor brute. Comparativ cu trimestrul anterior, ajustat sezonier, valoarea investițiilor a înregistrat o diminuare de 3,4% la prețuri comparabile.

Conform datelor ajustate sezonier, performanța investițională a economiei naționale a scăzut cu 11,8% în primul trimestru din 2025 față de primul trimestru din 2024.

Sectoarele afectate și cele care au moderat declinul investițiilor

Scăderea investițiilor a fost determinată în principal de reducerea activității în sectorul producției industriale, precum și în domeniul transporturilor și depozitării, care au fost principalii contributori la această tendință negativă.

Pe de altă parte, declinul a fost parțial compensat de o creștere a activității investiționale în sectorul imobiliar, precum și în industria energetică, care au înregistrat o dinamică pozitivă în aceeași perioadă.

Ungaria se află într-un moment economic delicat, în care planurile ambițioase de majorare a salariului minim și stimulare a consumului trebuie reevaluate în contextul unei creșteri economice mai lente și al unei scăderi semnificative a investițiilor.

Alte articole importante
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Macroeconomie
Bruxelles-ul schimbă regulile jocului pe piața muncii. Companiile se pregătesc pentru mai mult control, digitalizare și costuri de conformare
Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani în domeniul mobilității forței de muncă și al organizării relațiilor de muncă. Noile inițiative aflate în pregătire la Bruxelles promit să reducă birocrația și să faciliteze circulația angajaților între statele membre, însă pentru companii schimbările vin la pachet cu obligații suplimentare, cerințe mai […]