Prima pagină » Mugur Isărescu anunță când se opresc scumpirile și vorbește despre evoluția leului

Mugur Isărescu anunță când se opresc scumpirile și vorbește despre evoluția leului

Mugur Isărescu anunță când se opresc scumpirile și vorbește despre evoluția leului
Foto: Puterea

Românii resimt din ce în ce mai mult presiunea prețurilor, iar economia încetinește vizibil. Totuși, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, transmite că există șanse mari ca România să evite o recesiune tehnică, în ciuda semnalelor de încetinire economică și a efectelor ample ale corecției fiscale. BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru 2025, în timp ce leul rămâne stabil, potrivit guvernatorului.

Isărescu anunță că scumpirile vor începe să se tempereze în 2026

Mugur Isărescu afirmă că România poate evita recesiunea tehnică, deși datele statistice arată o încetinire evidentă. INS a raportat o scădere de 0,2% a PIB-ului în trimestrul al treilea din 2025, după o creștere de 1% în trimestrul al doilea.

Guvernatorul admite că măsurile luate de Guvern au redus cererea internă și ritmul activității economice. El susține însă că politica monetară a BNR poate tempera aceste efecte și poate evita două trimestre consecutive de scădere, care ar echivala cu recesiunea tehnică. Isărescu spune că actualul context reprezintă un „semnal de alarmă”, dar transmite un mesaj de optimism prudent.

Poate să fie un semnal de alarmă, se adeverește ce era de așteptat. Când iei astfel de măsuri de corecție fiscală se reduce cererea și activitatea economică scade. Ce încercăm să facem: corecția este fiscală, dar noi ne adaptăm cu măsurile monetare. Încercăm să evităm recesiunea, încercăm să ieșim dintr-o politică prociclică. Vă spun pe bază de speranță și experiență proprie: nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune”, spune Mugur Isărescu, conform wall-street.ro.

În acest context, BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 la 9,6%, față de 8,8% anterior. Pentru finalul lui 2026, banca centrală estimează o inflație de 3,7%, ceea ce ar însemna revenirea graduală spre niveluri normale. Traiectoria descendentă a inflației se va vedea mai clar abia în a doua parte a anului 2026.

Ce se întâmplă cu leul: „Nu mai are cum să scadă sub 5 lei”

Un alt subiect important abordat de guvernator este evoluția cursului valutar. Leul a trecut în prima parte a anului printr-o perioadă tensionată, marcată de fluctuații în timpul campaniei electorale.

Isărescu respinge speculațiile privind intervențiile recente ale BNR pe piața valutară. El afirmă că banca nu a mai intervenit începând din vară și că stabilitatea actuală se datorează strict mecanismelor de piață.

Leul nu mai are cum să coboare sub 5 lei. Eu pot să vă spun că din vară nu am mai intervenit la curs, iar piața valutară este stabilă. Piețele sunt mulțumite cu actuala combinație de politici și cu datele de azi, nu avem de ce să tulburăm piața”, a mai precizat gvernatorul BNR.

El reiterază că România menține un regim de „free floating”. Asta înseamnă că banca centrală intervine doar în situații extreme sau pentru corectarea unor dezechilibre severe.

De ce rămâne inflația ridicată

Inflația ridicată este influențată de trei factori principali: liberalizarea prețurilor la energie, majorarea impozitelor indirecte și creșterea costurilor salariale, în special în industria alimentară și servicii.

Isărescu explică că eliminarea plafoanelor la electricitate a generat singură o creștere de 2,3 puncte procentuale în rata anuală a inflației. Această creștere a fost anticipată, dar impactul a fost mai puternic decât se estima inițial, din cauza comportamentului pieței și al ajustărilor în lanțul economic.

Costurile cu forța de muncă au înregistrat dinamici accelerate în sectoare precum industria alimentară, serviciile de piață și transport. Aceste majorări au fost transferate în prețurile finale ale produselor și serviciilor.

Guvernatorul precizează că anticipațiile inflaționiste rămân ridicate. Acest lucru înseamnă că firmele se așteaptă la prețuri mai mari în continuare și ajustează prețurile preventiv, ceea ce perpetuează ciclul scumpirilor.

Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor. Apoi, am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare, în special în industria alimentară, la serviciile de piaţă şi am avut şi o continuare a tendinţei ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, în sensul temperării creşterilor de preţ, avem o temperare a cererii de consum, apoi o evoluţie echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului şi s-a beneficiat şi de corecţii consistente în sensul scăderilor la preţurile legumelor şi fructelor”, a mai spus Mugur Isărescu.

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]