Mediul antreprenorial din România ar putea primi, în sfârșit, un sprijin real. Confederația patronală IMM ROMÂNIA a transmis Guvernului un set de propuneri în cadrul Pachetului II de reforme, menit să contracareze efectele creșterii fiscalității și să ofere instrumente de supraviețuire și dezvoltare pentru firmele românești.
După ce Pachetul I de măsuri fiscale a dus la creșterea taxelor pentru mediul de afaceri fără să includă măsuri de sprijin, IMM ROMÂNIA solicită autorităților ca Pachetul II de reforme să conțină instrumente clare pentru susținerea antreprenorilor. Conform reprezentanților organizației, lipsa sprijinului într-un context economic fragil riscă să ducă la închiderea a mii de firme și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.
Printre prioritățile menționate se numără debirocratizarea sistemului, simplificarea procedurilor administrative și fiscale, precum și digitalizarea reală a proceselor care afectează zilnic IMM-urile.
„Având în vedere că în cadrul Pachetului I s-a mărit fiscalitatea pentru mediul de afaceri, nefiind luată nicio măsură de sprijin pentru antreprenori, IMM România consideră că este esențial ca în cadrul Pachetului II de reforme să fie introduse măsuri pentru susținerea antreprenorilor”, precizează IMM România.
Unul dintre cele mai stringente puncte ale propunerilor vizează eliminarea birocrației excesive. IMM ROMÂNIA solicită ca codurile CAEN să fie eliminate din actele constitutive și din certificatele de înregistrare, acestea urmând să fie utilizate doar în scopuri statistice. Măsura ar simplifica accesul la finanțări și ar evita blocajele administrative.
De asemenea, organizația propune eliminarea declarațiilor fiscale redundante, cum ar fi 394, 390 sau 300, în cazul firmelor care depun deja declarația D406 (SAF-T). Interconectarea bazelor de date ale instituțiilor statului ar permite INS și ANAF să preia automat informațiile necesare, fără a mai obliga firmele să trimită aceleași date în mod repetat.
În prezent, microîntreprinderile se confruntă cu restricții fiscale care limitează dezvoltarea. IMM ROMÂNIA cere revenirea la impozitul pe venit pentru firmele care își recapătă eligibilitatea, eliminarea plafoanelor pentru deducerea cheltuielilor (amortizarea mașinilor, combustibil, întreținere), dar și posibilitatea de amortizare accelerată pentru activele de producție.
Organizația solicită și eliminarea prevederii prin care o microîntreprindere își pierde statutul dacă singurul angajat intră în concediu medical mai mult de 30 de zile sau are două concedii într-un an. În plus, propune renunțarea la impozitarea suplimentară a contractelor part-time, măsură care descurajează angajările flexibile.
IMM ROMÂNIA consideră că digitalizarea ANAF trebuie accelerată și finalizată, cu implementarea unui certificat de conformare fiscală digital, afișat sub formă de cod QR pe toate facturile emise. Acest certificat ar putea oferi acces prioritar la granturi, rambursări de TVA și reduceri de penalități, recompensând astfel firmele corect plătitoare.
În turism, se propune digitalizarea completă a circulației turistice printr-o platformă națională, obligatorie pentru toți furnizorii de cazare începând cu 2026.
Sectorul turistic și HoReCa, grav afectat de criza economică și de fluctuațiile fiscale, are nevoie de măsuri dedicate. IMM ROMÂNIA propune:
Reglementarea echitabilă a închirierilor pe termen scurt;
Menținerea cotei reduse de TVA și reintroducerea sistemului forfetar opțional pentru TVA, cu posibilitatea scăderii cotei la 9%;
Crearea cadrului legal pentru Organizațiile de Management al Destinației (OMD);
Consolidarea sistemului voucherelor de vacanță;
Sprijinirea participării României la târguri internaționale de turism.
Aceste măsuri sunt văzute ca fiind esențiale pentru atragerea turiștilor străini și revitalizarea industriei ospitalității.
În contextul crizei energetice, IMM ROMÂNIA propune crearea de comunități energetice dedicate IMM-urilor, care să le asigure acces la energie regenerabilă și costuri mai reduse. Alte măsuri includ:
Ajustarea modului de tranzacționare a energiei electrice prin contracte directe între producători și consumatori;
Reducerea perioadei de decontare pentru programele europene de eficiență energetică;
Lansarea de noi programe de finanțare pentru decarbonizare;
Înființarea unui Hub energetic pe platforma Măgurele, destinat cercetării aplicate și transferului tehnologic.