În Singapore, orașul luxului, angajații abia reușesc să-și acopere cheltuielile

În Singapore, considerat unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, angajații depind exclusiv de venitul lunar ca să-și acopere cheltuielile.

Creșterea costului vieții, alături de schimbarea obiceiurilor de consum, face ca economisirea să devină un obiectiv tot mai greu de atins.

Angajații din Singapore, prinși în capcana salariului lunar

Foto: Freepik

Șase români în topul miliardarilor lumii. Ce averi au aceștia?

09:03

Euribor urcă pe fondul conflictului din Iran. Impact pentru debitorii români

19:12

Construită în timp pe baza disciplinei financiare și a unui nivel ridicat al economisirii, reputația Singapore începe să fie serios pusă la încercare. Creșterea continuă a costurilor și apetitul tot mai mare pentru experiențe de lux, precum și îngrijirea personală par să cântărească mai mult decât planificarea financiară pe termen lung, spun specialiștii, notează CNBC.

Astăzi, tot mai mulți locuitori nu mai asociază statutul cu deținerea unui automobil de lux, ci cu libertatea de a consuma imediat, apelând la principiul „cumperi acum, plătești mai târziu”.

„Când primesc salariul la final de lună, îl direcționez direct către plata cardurilor de credit, către asigurări, investiții și alte obligații”, a declarat pentru CNBC Jovan Yeo, un singaporez de 31 de ani, angajat într-o companie de servicii bancare digitale. El spune că, după aceste plăți, contul rămâne gol, fără economii puse deoparte. Restul banilor îi investește în călătorii, mese în oraș și abonamente la fitness.

Jovan Yeo spune că economisirea este importantă, dar, odată cu scumpirile, devine tot mai dificil să pui bani deoparte. „Aș putea să economisesc dacă aș renunța la ieșiri, dar vreau să mă bucur de viață”, afirmă el.

Tot mai puțin singaporezi în planifică viitorul financiar

Un raport publicat în 2025 de compania de payroll ADP arată că 60% dintre angajații din Singapore trăiau dintr-un salariu la altul în 2024. A fost un nivel mult peste cel înregistrat în alte economii asiatice, precum China, Japonia, Coreea de Sud sau Indonezia, dar și peste media regională Asia-Pacific, de 48%, relatează Theonlinecitizen.com.

Cercetarea, care a analizat aproape 38.000 de respondenți din 34 de piețe, a inclus pentru prima oară această categorie de indicator, însă alte studii confirmă trendul: în 2021, un sondaj Forrester Research indica deja un procent de 53%.

De asemenea, Oversea-Chinese Banking Corp a realizat la final de 2024 o analiză care arată că, spre deosebire de anul precedent, tot mai puțini singaporezi cu vârste între 20 și 50 de ani își planifică financiar viitorul pentru pensie. În același timp, generația tânără este cea mai predispusă să cheltuiască peste posibilități, în dorința de a ține pasul cu anturajul.

Costul vieții, principala problemă în Singapore

Economistul Brian Lee, de la Maybank Research, subliniază că presiunile macroeconomice fac ca economisirea în Singapore să fie mai complicată decât în alte state. Deși inflația s-a temperat între timp, atingând minimul ultimilor patru ani, Singapore rămâne printre cele mai costisitoare țări din lume, pe fondul unor factori structurali precum prețurile ridicate la locuințe și dependența de importuri.

Conform indexului global al costului vieții realizat de Numbeo, care ia în calcul prețurile alimentelor, utilităților, transportului și altor servicii, Singapore ocupa la jumătatea lui 2025 locul 5 în lume, cu un scor de 85,3, și se situa pe primul loc în regiune. Valoarea reprezenta o creștere de 11% față de anul anterior.

Un sondaj realizat de YouGov în aprilie arată că 72% dintre cei 1.845 de respondenți din Singapore consideră costul vieții principala problemă cu care se confruntă, urmată de sănătate și de îmbătrânirea populației. „Cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în perioada de inflație ridicată de după pandemie”, a explicat Lee.

Datele centralizate de Maybank relevă că venitul mediu real obținut din muncă a înregistrat un declin de 0,4% anual între 2019 și 2024, contrar avansului mediu de 2,2% pe an consemnat în intervalul 2014-2019. Deși în 2024 veniturile reale au reintrat pe creștere, Ministerul Forței de Muncă estimează pentru 2025 o încetinire, mai ales în sectoarele dependente de comerț, precum industria prelucrătoare și comerțul angro.