Încasările din TVA în România, mult sub media UE. PwC România analizează cauzele eșecului în colectarea taxelor

În timp ce media Uniunii Europene înregistrează un decalaj de TVA de doar 5,4%, România rămâne blocată la un nivel șocant de 36%. Un raport realizat de PwC România dezvăluie cauzele profunde ale acestui colaps în colectarea taxelor și avertizează că soluțiile punctuale nu vor mai funcționa.

Decalajul de încasare a TVA-ului este alarmant: 36% din TVA-ul care ar trebui să ajungă la buget se pierde

În timp ce majoritatea țărilor europene își digitalizează agresiv administrațiile fiscale și reușesc să închidă rapid breșele prin care se scurg miliarde, România pare blocată în trecut.

Potrivit unei analize realizate de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, decalajul de încasare a TVA-ului este alarmant: 36% din TVA-ul care ar trebui să ajungă la buget se pierde. Spre comparație, Bulgaria, care în trecut stătea mai prost decât România, a reușit prin reforme și digitalizare să scadă acest decalaj sub media UE. Polonia a făcut același lucru, coborând de la 25% la doar 3,3%.

Rusii introduc controale la smartphone. Verificări obligatorii în stațiile de metrou

21:44

SUA accelerează mineritul în Alaska și cumpără 10% din Trilogy Metals. Un drum industrial spre resursele critice, în proiect

21:09

Problema, însă, nu se oprește la TVA. Ea este simptomul unei crize fiscale profunde, alimentată de lipsa de predictibilitate, politici fiscale haotice, scutiri și excepții generoase, dar și de o administrație fiscală încă neadaptată realităților moderne.

Măsuri precum e-factura, casele de marcat electronice și SAF-T există pe hârtie, dar nu sunt dublate de analize și acțiuni coerente. Astfel, fiscul nu este capabil să identifice în mod eficient zonele de evaziune.

Cheltuim mai mult decât producem: deficitul devine incontrolabil

Crizele suprapuse din ultimii ani – pandemia, războiul din Ucraina, inflația – au dus la relaxarea fiscală. Din 2016 încoace, România a introdus numeroase scutiri și excepții, concomitent cu majorări masive ale salariilor și pensiilor. Rezultatul? Deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB, impus de UE. Deși în perioada 2021–2022 s-au făcut ajustări, din 2023 trendul s-a inversat violent: deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.

Chiar și în anii în care s-au mărit taxele, precum 2023, cheltuielile au crescut și mai mult. Încasările fiscale au urcat cu 17,4%, dar cheltuielile de personal au explodat cu 24%. Într-un astfel de context, guvernul a fost forțat să anunțe un plan în trei etape pentru reducerea deficitului. Prima etapă implică creșteri agresive de taxe și ajustări minore ale cheltuielilor.

Dar, chiar și cu aceste măsuri, obiectivul de reducere a deficitului la 7-7,5% în 2025 pare iluzoriu, mai ales în contextul instabilității politice și al întârzierii reformelor.

Puțini contribuabili, multe scutiri, colectare slabă

Unul dintre motivele structurale ale problemelor bugetare este și numărul redus de contribuabili activi. La o populație de 19 milioane, doar 5,5 milioane sunt salariați, iar restul fie sunt pensionari, fie copii, fie lucrează în economia informală.

În plus, există aproximativ 1,1 milioane de persoane juridice înregistrate, dar o mare parte dintre acestea sunt microîntreprinderi sau înregistrează constant pierderi.

În același timp, Codul Fiscal românesc este împânzit de excepții. Facilitățile acordate anumitor categorii de contribuabili au dus la o scădere generalizată a bazei de impozitare. Fie că e vorba de scutiri la impozitul pe venit, TVA sau contribuții sociale, rezultatul este același: veniturile statului sunt mult sub potențial. Astfel, România ajunge să colecteze doar 27% din PIB din taxe și contribuții, în timp ce cheltuie 22% din PIB doar pe salarii și pensii.