Industria Chinei dă semne de revenire după două luni dificile, dar riscurile globale persistă

Activitatea industrială din China a revenit pe creștere în luna martie, după două luni consecutive de contracție, oferind un semnal pozitiv pentru a doua cea mai mare economie a lumii. Datele oficiale arată o relansare peste așteptările pieței, însă economiștii avertizează că efectele tensiunilor geopolitice și ale scumpirii energiei ar putea afecta evoluția în perioada următoare.

Indicatorul cheie trece din nou în zona de expansiune

Potrivit datelor publicate de autorități, indicele PMI (Purchasing Managers’ Index) din sectorul manufacturier a urcat la 50,4 puncte în martie, de la 49 în februarie. Pragul de 50 este esențial, deoarece separă contracția de expansiune, iar depășirea acestuia indică o reluare a creșterii activității industriale.

Rezultatul marchează cea mai bună performanță din ultimul an și depășește estimările analiștilor, sugerând o revenire mai rapidă decât se anticipa.

BVB: Atacul cibernetic de la Depozitarul Central nu a afectat tranzacționarea. Bursa își continuă activitatea normal

14:22

Opt din zece români asociază schimbările climatice cu fenomenele meteo extreme. Încrederea în rezistența locuințelor a scăzut cu 10 puncte procentuale

12:09

Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că datele reflectă doar parțial impactul contextului internațional, în special al conflictului din Orientul Mijlociu, care a început să afecteze piețele energetice globale.

Impactul crizei energetice nu s-a resimțit complet

Economiștii susțin că efectele creșterii prețurilor la energie nu sunt încă pe deplin vizibile în indicatorii economici. Jacqueline Rong, economist-șef pentru China la BNP Paribas, a explicat că, până în prezent, întreruperile din lanțurile de aprovizionare nu au avut un impact major.

Situația ar putea însă să se schimbe dacă tensiunile din regiune persistă. Blocajele din transportul maritim, în special în zone strategice precum Strâmtoarea Ormuz, pot afecta fluxurile de petrol și materii prime, ceea ce ar duce la costuri mai mari pentru industrie.

În cazul unei crize prelungite, efectele s-ar putea extinde dincolo de energie, afectând și disponibilitatea unor produse chimice sau materiale esențiale pentru producție.

Problemele interne continuă să apese economia

Pe lângă riscurile externe, economia chineză se confruntă în continuare cu dificultăți interne. Criza prelungită din sectorul imobiliar afectează consumul și investițiile, două componente importante ale creșterii economice.

Slăbirea cererii interne a determinat autoritățile să se bazeze tot mai mult pe exporturi pentru a susține economia. În acest context, China a reușit să atingă un excedent comercial record de aproximativ 1,2 trilioane de dolari anul trecut, chiar și în condițiile unor tarife comerciale ridicate impuse de Statele Unite.

Totuși, acest model de creștere devine vulnerabil în fața încetinirii economiei globale și a creșterii inflației, care pot reduce cererea pentru produsele chinezești.

Exporturile, motorul fragil al creșterii

Exporturile rămân principalul motor al economiei chineze, însă perspectivele nu sunt lipsite de riscuri. O eventuală creștere a inflației la nivel global ar putea reduce puterea de cumpărare și, implicit, cererea pentru bunurile produse în China.

În plus, perturbările lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de transport pot afecta competitivitatea exportatorilor.

Analiștii monitorizează atent și relațiile comerciale dintre Beijing și Washington, în contextul în care o eventuală relaxare a tarifelor ar putea oferi un impuls temporar economiei chineze.

Ținte de creștere mai prudente pentru 2026

Autoritățile chineze au stabilit pentru acest an o țintă de creștere economică între 4,5% și 5%, ușor sub nivelul din anul anterior și cel mai redus obiectiv din ultimele decenii.

Potrivit Zichun Huang, de la Capital Economics, economia Chinei „pare să fi rezistat” până acum șocului energetic, însă efectele negative ar putea deveni mai evidente în lunile următoare.

În acest context, evoluția economiei globale, stabilitatea piețelor energetice și durata conflictelor geopolitice vor juca un rol decisiv în menținerea tendinței de revenire.