Prima pagină » INS menţine datele privind creşterea PIB de doar 0,9% în 2024

INS menţine datele privind creşterea PIB de doar 0,9% în 2024

INS menţine datele privind creşterea PIB de doar 0,9% în 2024
Banca Mondială reduce prognoza de creștere pentru România

INS menţine datele privind creşterea PIB de doar 0,9% în 2024. Avansul economiei a fost susţinut în special de comerţ, în timp ce agricultura, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut un impact negativ. Industria şi sectorul IT&C nu au avut nicio contribuţie.

Institutul National de Statistică a anunţat că economia României a crescut în 2024 cu doar 0,9% fată de 2023, avans sustinut în special de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, activităţile de spectacole, culturale şi recreative şi sectorul administraţiei publice, în timp ce agricultura, construcţiile şi tranzactiile imobiliare au avut contributii negative.

Raportat la trimestrul trei al anului trecut PIB a avut o creştere de 0,8%, în termeni reali, potrivit datelor provizorii (1)  publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de acelaşi trimestru din 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,7% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în anul 2024 faţă de anul 2023, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri:

♦ Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (plus 0,4%), cu o pondere de 20,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,1%;

♦  Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (plus 0,1%), cu o pondere de 12,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,6%;

♦ Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (plus 0,2%), cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%.

Contribuţii negative la modificarea PIB au avut următoarele activităţi:

♦ Agricultura (minus 0,4%), cu o pondere de 3,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 10,5%;

♦ Construcţiile (minus 0,2%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 2,4%;

♦ Tranzacţiile imobiliare (minus 0,1%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 1,3%.

La modificarea PIB nu au contribuit industria, informaţiile şi comunicaţiile, intermedierile financiare şi asigurările precum şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (0,9%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 9,6%.

Din punct de vedere valoric, Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024 a fost de 1.766 mld. lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de anul 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru T4/2024 a fost de 523,7 mld. lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2024 faţă de anul 2023, creşterea s-a datorat, în principal:

♦ Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,9% contribuind cu plus 3,6% la creşterea PIB;

♦ Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a redus cu 3,0% contribuind cu minus 0,2% la modificarea PIB;

♦ Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum a scăzut cu 2,4% contribuind cu minus 0,2% la modificarea PIB;

♦ Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a redus cu 1,7% contribuind cu minus 0,4% la modificarea PIB.

Un impact negativ asupra creşterii PIB a fost înregistrat de exportul net (minus 2,9%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,6% corelată cu o creştere pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (plus 3,4%).

 

Alte articole importante
Reguli noi pentru industria gamingului din România. ANCOM explică impactul DSA
Tehnologie
Reguli noi pentru industria gamingului din România. ANCOM explică impactul DSA
Industria jocurilor video din România intră într-o nouă etapă de reglementare, după ce ANCOM a prezentat modul în care se aplică Digital Services Act (DSA) în acest sector. În cadrul unui workshop dedicat dezvoltatorilor locali, autoritatea a explicat că unele jocuri video pot fi încadrate drept platforme online, în funcție de funcționalitățile oferite utilizatorilor. Titlurile […]
Piața muncii din România, între extreme: deficit de angajați în unele sectoare și excedent în altele
Piața muncii din România, între extreme: deficit de angajați în unele sectoare și excedent în altele
Piața muncii din România traversează o perioadă neobișnuită, caracterizată de contraste puternice între domenii. Deși numărul total al locurilor de muncă disponibile este în scădere față de anul trecut, anumite sectoare înregistrează creșteri accelerate ale cererii de personal, în timp ce altele rămân blocate sau chiar în regres. Această dinamică reflectă schimbări structurale în economie, […]
ANAF scoate la lumină marii datornici: listă publicată târziu și cu semne de întrebare
ANAF scoate la lumină marii datornici: listă publicată târziu și cu semne de întrebare
După o perioadă lungă de amânări și promisiuni repetate, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat lista companiilor cu cele mai mari datorii la bugetul de stat. Documentul, așteptat de aproape un an, oferă în premieră un clasament al marilor restanțieri, însă ridică în continuare întrebări legate de transparență și relevanța datelor. Publicarea vine într-un […]
Dobânzile ar putea crește din aprilie. Semnal de alarmă pentru economia europeană
Dobânzile ar putea crește din aprilie. Semnal de alarmă pentru economia europeană
Marile bănci schimbă brusc prognozele privind politica Băncii Centrale Europene (BCE). Perspectivele economice din zona euro se schimbă rapid, iar marile instituții financiare anticipează o întoarcere la majorări de dobânzi mai devreme decât se estima. Potrivit unor analize realizate de J.P. Morgan, Morgan Stanley și Barclays, Banca Centrală Europeană ar putea începe ciclul de creștere […]
Netanyahu vrea ca petrolul din Orientul Mijlociu să treacă prin Israel și nu exclude o intervenție terestră în Iran
Netanyahu vrea ca petrolul din Orientul Mijlociu să treacă prin Israel și nu exclude o intervenție terestră în Iran
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu deschide nu doar un nou capitol militar, ci și unul economic, cu implicații majore pentru piața globală a energiei. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un scenariu ambițios: redirecționarea fluxurilor de petrol și gaze din regiune prin Israel, o mutare care ar putea schimba radical harta energetică globală. În paralel, […]
Planul de 30 de miliarde de euro care poate schimba facturile la energie. Ce a anunțat Nicușor Dan după summitul european
Planul de 30 de miliarde de euro care poate schimba facturile la energie. Ce a anunțat Nicușor Dan după summitul european
Uniunea Europeană pregătește o mutare de amploare pentru a ține sub control prețurile la energie, într-un moment în care volatilitatea pieței afectează atât populația, cât și companiile. După reuniunea Consiliul European, președintele României, Nicușor Dan, a dezvăluit un plan masiv de investiții, estimat la 30 de miliarde de euro, destinat modernizării infrastructurii energetice la nivel […]