Deficitul de cont curent al României a urcat la 14,2 miliarde de euro în primul semestru din 2026

Deficitul contului curent al balanței de plăți a României a crescut în primul semestru din 2026 la 14,202 miliarde de euro, de la 13,555 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Evoluția reflectă în principal adâncirea deficitului veniturilor primare și menținerea unui deficit ridicat al balanței bunurilor. În același timp, balanța serviciilor și cea a veniturilor secundare au avut contribuții pozitive.

Deficit mai mare la bunuri și venituri primare

În structura contului curent, balanța bunurilor a consemnat în primele șase luni ale anului un deficit cu 121 de milioane de euro mai mare decât în perioada similară din 2025. Balanța serviciilor a avut o evoluție favorabilă, excedentul crescând cu 58 de milioane de euro.

DNSC: Compromiterea conturilor a explodat în 2025, cu o creștere de 353%. Phishing-ul a avansat cu peste 70%

11:28

Bursa de Valori București, creștere spectaculoasă în 2026: BET a urcat cu 47,1%, iar randamentul real ajunge la 41,8%

08:37

Cea mai importantă deteriorare a fost înregistrată la balanța veniturilor primare, unde deficitul s-a majorat cu 849 de milioane de euro. În schimb, balanța veniturilor secundare a avut o contribuție pozitivă de 265 de milioane de euro.

Datele BNR arată astfel că dezechilibrul extern rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești, în condițiile în care deficitul de cont curent continuă să se mențină la un nivel ridicat.

Investițiile străine directe au scăzut puternic

Un alt indicator important este evoluția investițiilor directe ale nerezidenților în România. În perioada ianuarie-iunie 2026, acestea au însumat doar 669 de milioane de euro, față de 3,719 miliarde de euro în primele șase luni din 2025. Din totalul investițiilor realizate în acest an, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 465 de milioane de euro.

Creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 204 milioane de euro.

Scăderea investițiilor directe față de anul precedent vine într-un moment în care necesarul de finanțare externă al economiei rămâne ridicat, pe fondul deficitului de cont curent.

Datoria externă a trecut de 232 de miliarde de euro

În același interval, datoria externă totală a României a crescut cu 4,309 miliarde de euro. La 30 iunie 2026, aceasta ajunsese la 232,772 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de împrumuturile și obligațiile cu scadență mai mare de un an. Datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,581 miliarde de euro, reprezentând 79,3% din total.

Comparativ cu 31 decembrie 2025, datoria externă pe termen lung a crescut cu 2,4%. Datoria externă pe termen scurt se ridica la 48,191 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie și reprezenta 20,7% din total. Față de finalul anului trecut, aceasta a crescut cu 0,1%.

Serviciul datoriei externe s-a redus

În pofida creșterii datoriei externe totale, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât în primele șase luni ale anului. Aceasta s-a situat la 15,2%, față de 18,4% în anul 2025.

Indicatorul arată proporția resurselor externe utilizate pentru plata serviciului datoriei pe termen lung și reprezintă unul dintre reperele urmărite în evaluarea sustenabilității poziției externe.

În același timp, capacitatea de acoperire a importurilor s-a redus ușor.

Rezervele BNR acoperă integral datoria externă pe termen scurt

La 30 iunie 2026, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii era de 5,8 luni, față de 6 luni la sfârșitul anului 2025.

În cazul datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, rezervele valutare de la BNR asigurau o acoperire de 100,2%.

Indicatorul este în scădere față de 104,4% la 31 decembrie 2025, dar rămâne peste pragul de 100%, ceea ce înseamnă că rezervele valutare ale băncii centrale acoperă integral datoria externă pe termen scurt calculată potrivit metodologiei respective.