Ministerul Energiei: Sistemul național are resurse pentru acoperirea deficitului după oprirea Unității 2 de la Cernavodă

Sistemul Electroenergetic Național dispune de suficiente resurse pentru a acoperi deficitul de producție provocat de oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, programată să înceapă joi, în contextul debitului redus al Dunării, anunță Ministerul Energiei.

Necesarul de energie electrică va fi acoperit din surse alternative și prin importuri, iar Dispecerul Energetic Național va decide utilizarea capacităților disponibile în funcție de evoluția consumului, producției și condițiilor hidrologice.

Energia eoliană poate aduce până la 1.560 MW

Una dintre resursele importante disponibile în următoarea perioadă este producția eoliană. Pentru următoarele șapte zile, estimările indică o producție medie de aproximativ 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW.

România a depășit ținta PNRR pentru fabricile de reciclare: 12 instalații finalizate față de 9 asumate

16:37

Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din piața semințelor și produselor pentru protecția plantelor

14:15

„În funcție de condițiile meteorologice, această producție poate contribui substanțial la acoperirea necesarului de energie electrică”, precizează Ministerul Energiei.

Producția eoliană va fi utilizată în funcție de evoluția reală a sistemului și de necesarul de consum, alături de celelalte surse disponibile.

Rovinari 4 și Hidroelectrica, în rezerva sistemului

O altă resursă importantă este Grupul energetic Rovinari 4, aparținând Complexului Energetic Oltenia. Unitatea are o putere instalată de 330 MW și se află în prezent în rezervă.

Ministerul Energiei precizează, de asemenea, că sunt disponibili cel puțin 300 MW din producția Hidroelectrica, în limita capacităților tehnice și a resursei de apă existente.

„Aceste resurse, împreună cu producția eoliană și celelalte opțiuni disponibile în sistem, oferă Dispecerului Energetic Național posibilitatea de a compensa deficitul de producție generat de oprirea Unității 2”, transmite ministerul.

În acest moment nu este anticipată activarea tuturor capacităților de rezervă.

Importurile pot ajunge la aproximativ 4.000 MW

România beneficiază și de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care permite suplimentarea consumului intern prin importuri de energie electrică.

Ministerul Energiei susține că operatorii de transport și de sistem din Europa sunt informați cu privire la situația energetică regională și se coordonează pentru menținerea securității alimentării în sistemele afectate de condițiile meteorologice.

În paralel, Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent situația și stabilește ce resurse trebuie activate în funcție de necesitățile Sistemului Electroenergetic Național.

Situația hidrologică rămâne principala vulnerabilitate

Condițiile hidrologice au dus deja la oprirea Unității 1 de la Cernavodă, care a fost deconectată controlat de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Unitatea 2 urmează același scenariu, urmând să fie oprită controlat începând de joi.

Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, însă măsurile operative vor fi ajustate în funcție de evoluția debitului Dunării, precum și de producția și consumul de energie electrică.

Ministerul Energiei recomandă populației să evite consumul inutil în intervalele de vârf, în special între orele 19:00 și 23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului.

România consuma 6.662 MW miercuri seara

Potrivit datelor Transelectrica, miercuri, la ora 19:15, România avea un consum de 6.662 MW, în timp ce producția internă era de 5.908 MW. Diferența era acoperită prin importuri și alte mecanisme disponibile sistemului.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează în mod normal două unități, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MWe. Reactoarele utilizează uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire.

Atunci când ambele unități sunt disponibile, producția nucleară reprezintă o componentă importantă a producției dispecerizabile din România, contribuind cu aproximativ 20% la totalul acesteia.