Daniel Dăianu cere instalarea rapidă a unui nou guvern. Avertisment sever privind economia României și presiunea asupra leului

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că România are nevoie urgentă de un guvern puternic, capabil să continue consolidarea fiscal-bugetară, reformele structurale și atragerea fondurilor europene. Într-o analiză publicată de Consiliul Fiscal, economistul susține că actuala criză politică agravează vulnerabilitățile economice și pune presiune suplimentară pe cursul valutar și pe politica monetară.

Potrivit lui Dăianu, situația actuală este mult mai gravă decât o simplă schimbare de guvern. În opinia sa, România traversează o veritabilă criză politică, într-un moment în care economia este deja afectată de deficite bugetare și externe foarte ridicate.

„Unde sunt adulții din cameră?” – apel la responsabilitate politică

Daniel Dăianu afirmă că actuala criză ar fi putut fi evitată dacă factorii politici ar fi dat dovadă de responsabilitate și înțelepciune. Economistul critică faptul că atenția unor lideri este îndreptată spre calcule electorale pentru 2028, în loc să fie concentrată asupra problemelor economice urgente.

IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii

15:34

Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România

13:40

„Trebuie să existe luciditate și responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele, precum și absorbția banilor europeni”, subliniază președintele Consiliului Fiscal.

În analiza sa, Dăianu folosește expresia „unde sunt adulții din cameră”, sugerând că România are nevoie de lideri capabili să ia decizii mature și responsabile într-un context economic extrem de delicat.

BNR, pusă în fața unei misiuni tot mai dificile

Economistul avertizează că actuala criză politică complică semnificativ misiunea Banca Națională a României. Deși banca centrală încearcă să mențină stabilitatea financiară și să controleze inflația, Dăianu subliniază că BNR nu poate rezolva singură problemele economiei.

„BNR nu poate fi un factotum”, afirmă el, explicând că încrederea în leu și stabilitatea piețelor depind în mare măsură de capacitatea viitorului guvern de a transmite semnale clare privind continuarea consolidării fiscale.

Dăianu atrage atenția că turbulențele politice pot genera volatilitate pe piața valutară și pot accentua costurile de finanțare pentru stat și economie.

România plătește pentru erorile fiscale din ultimii ani

În analiza intitulată „Plătim pentru politici fiscal-bugetare eronate”, Daniel Dăianu arată că România suportă acum consecințele unor decizii bugetare imprudente.

Potrivit acestuia, deficitul bugetar ESA a depășit 9% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, cu excepția anului pandemiei. În 2025, deficitul a rămas la 7,8% din PIB, iar pentru 2026 este estimată o reducere la 6,2% din PIB.

„O corecție fiscal-bugetară de asemenea amploare nu se poate realiza fără costuri sociale. Cineva trebuie să plătească”, avertizează Dăianu.

El subliniază că inflația ridicată și încetinirea economică, până aproape de recesiune, reprezintă prețul plătit de România pentru politicile fiscale greșite.

Fondurile europene și reformele, esențiale pentru stabilitate

Președintele Consiliului Fiscal consideră că noul guvern trebuie să acorde prioritate atragerii fondurilor europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și implementării reformelor asumate.

Daniel Dăianu avertizează că agențiile de rating și investitorii internaționali urmăresc cu atenție evoluțiile politice și așteaptă semnale clare privind seriozitatea cu care România va continua procesul de consolidare fiscală.

În opinia sa, bugetul pentru 2027 trebuie pregătit fără întârzieri, iar colectarea veniturilor fiscale trebuie îmbunătățită semnificativ pentru a susține atât reducerea deficitului, cât și investițiile în educație, sănătate și apărare.

Consolidarea fiscală trebuie să continue și după 2026

Dăianu subliniază că procesul de ajustare bugetară nu se încheie în 2026. România trebuie să continue eforturile până când deficitul va coborî la 3% din PIB sau chiar sub acest nivel, pentru a crea spațiu fiscal și pentru a stabiliza datoria publică.

În același timp, economistul atrage atenția că reforma salarizării și eventualele majorări moderate de pensii și salarii trebuie implementate fără a compromite obiectivele de consolidare.