Întoarcerea la birou ar putea fi o tactică mascată pentru concedieri. Tot mai multe indicii susțin ipoteza, spun analiștii

O ipoteză care părea cândva exagerată și cinică începe să prindă contur: companiile folosesc mandatele de întoarcere la birou (RTO – return-to-office) ca pe o metodă indirectă de reducere a personalului, scrie Business Insider. Devine tot mai credibilă ideea că marile corporații ar putea să-și oblige angajații să se întoarcă la birou, cu speranța că unii vor demisiona de bunăvoie și astfel vor putea evita salariile compensatorii și alte costuri asociate concedierilor.

Mandatele de întoarcere la birou au devenit un instrument strategic, dar cu efecte secundare riscante. Forțând plecări voluntare, companiile riscă să piardă exact oamenii de care au cea mai mare nevoie și să rămână cu cei mai puțin performanți, care au mai multe rezerve să se aventureze pe piața muncii. În încercarea de a reveni la normalitate, s-ar putea ca organizațiile să-și saboteze viitorul.

Inițial, mulți au respins teoria ca fiind absurdă din punct de vedere economic. De ce ar risca o companie să piardă angajați valoroși doar pentru a economisi niște bani pentru pachetele de concediere? Însă în ultimul an, tot mai multe decizii ale marilor companii par să confirme suspiciunea. Amazon a renunțat anul trecut la munca hibridă, ceea ce a creat tensiuni în rândul angajaților. Un executiv din cadrul companiei a răspuns sec nemulțumirilor: „Există și alte companii”. Elon Musk și Vivek Ramaswamy au declarat deschis că mandatele RTO pentru angajații federali vor duce la „un val de demisii, pe care îl salutăm”. Intel, IBM și Dell au anunțat simultan atât cerințe mai stricte privind prezența fizică, cât și planuri de reducere a personalului. Într-un sondaj realizat de BambooHR, 25% dintre directorii executivi au recunoscut că speră ca noile reguli de prezență să ducă la un val plecări voluntare.

OUG care poate bloca zeci de mii de mașini în leasing. Avertismentul lansat de Gabriel Biriș: „Plătești ratele și rămâi fără mașină?”

13:23

BNR avertizează: România plătește încă factura politicilor fiscale din trecut. 2026 ar putea decide direcția economiei

12:22

Strategia „concedierilor silențioase”

Datele sugerează că munca de acasă este extrem de apreciată de angajați, care o înțeleg chiar ca pe echivalentul a 8% din salariu. Lucrul la distanță e important în special în rândul lucrătorilor tech, unde procentul de echivalare simbolică în bani poate ajunge până la 25%. Într-un climat economic incert, în care puțini își dau demisia de bunăvoie, angajatorii pot folosi mandatele RTO ca metodă ieftină de reducere a costurilor cu personalul, fără a oferi compensații sau asigurări de sănătate.

Dar miza nu e doar financiară. Mulți lideri de companii speră să revină la vremurile „de aur” de dinainte de pandemie, când toată lumea era la birou, iar colaborarea părea ceva mai fluidă. CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon, a spus: „Până la urmă, peisajul muncii va arăta exact ca înainte și toată lumea va fi mulțumită de asta”.

Foto: Freepik

Riscuri majore: pleacă cei mai buni

Problema e că plecările voluntare sunt imprevizibile și greu de controlat. Când Grindr a eliminat opțiunea de muncă la distanță, în 2023, aproape jumătate din angajați au demisionat. Mai grav, studiile arată că exact cei mai valoroși angajați – seniori, specialiști, experți AI – sunt cei care pleacă primii, pentru că pot obține ușor alte oferte.

Unele companii încearcă să-și protejeze „vedetele” prin excepții oficiale sau informale de la politica RTO. Dar aceste excepții alimentează nemulțumiri și dau impresia de inechitate, afectând moralul și productivitatea generală.

Concedieri directe sau retrageri forțate?

Deși companiile ar putea alege concedierile clasice, selecționând atent pe cine păstrează și la cine renunță, această variantă vine cu propriile riscuri: scade moralul, creează teamă și nesiguranță. În schimb, retragerile forțate prin RTO par o soluție „curată” – dar nu fără costuri ascunse.

Studiile confirmă: munca hibridă funcționează. Dar puține companii au curajul să meargă împotriva curentului.

În ultimii cinci ani, zeci de economiști, psihologi organizaționali și experți în management au analizat în detaliu marele experiment al muncii de acasă. Concluzia lor este clară: munca hibridă funcționează. Îmbunătățește implicarea angajaților, menține productivitatea și crește loialitatea celor mai performanți membri ai echipei.

Și totuși, în ciuda dovezilor, multe companii aleg să forțeze revenirea la birou, chiar cu riscul de a-și alunga oamenii valoroși. Există, însă, și o alternativă strategică: să faci exact invers.

O strategie contra-curentului care ar putea aduce câștiguri pe termen lung

Într-o piață aglomerată și tensionată, curajul de a adopta o strategie diferită poate deveni un avantaj competitiv. În loc să urmeze valul mandatelor stricte de întoarcere la birou, companiile care mizează pe echilibru și flexibilitate ar putea fi cele care câștigă lupta pentru talent — și, implicit, pentru viitor. Companiile care limitează prezența fizică la trei zile pe săptămână, în loc de patru sau cinci, pot păstra mai ușor angajații de top, în comparație cu rivalii lor care impun prezența zilnică. Astfel, reușesc să păstreze beneficiile colaborării directe, fără a pierde avantajele flexibilității.

Desigur, asta poate însemna concedieri suplimentare pe termen scurt. Dar, atunci când economia își va reveni – ceea ce se va întâmpla până la urmă – aceste companii vor fi mai bine poziționate și mai pregătite să se extindă rapid, deoarece vor avea deja resurse umane valoroase.