Prima pagină » Investițiile străine directe în țările emergente, la cel mai scăzut nivel de după 2005

Investițiile străine directe în țările emergente, la cel mai scăzut nivel de după 2005

Investițiile străine directe în țările emergente, la cel mai scăzut nivel de după 2005
Fotografii: Shutterstock

Investițiile străine directe în țările emergente au scăzut dramatic în 2023, ultimul an pentru care există date complete. Potrivit Băncii Mondiale, acestea au atins cel mai scăzut nivel de după 2005.

Potrivit Băncii Mondiale, barierele comerciale în creștere și incertitudinile geopolitice au descurajat fluxurile de investiții exact acolo unde sunt cel mai necesare.

Cu cât au scăzut investițiile străine în țările emergente în ultimii 20 de ani

Investițiile străine directe în țările emergente, la cel mai scăzut nivel de după 2005

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, declinul este alimentat de un val de măsuri protecționiste care afectează fluxurile de capital și de comerț la scară globală, inclusiv în economiile în curs de dezvoltare.

„Ceea ce vedem este rezultatul politicilor publice. Nu este o coincidență că investițiile străine directe ating noi minime în aceeași perioadă în care datoria publică atinge niveluri record. Investițiile private vor trebui acum să alimenteze creșterea economică, iar investițiile străine sunt una dintre cele mai productive forme de investiții private. Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernele au fost ocupate să ridice bariere în calea investițiilor și a comerțului, când ar fi trebuit să le elimine în mod deliberat”, a declarat Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale.

Potrivit raportului, în 2023, țările în curs de dezvoltare au atras doar 435 de miliarde de dolari în investiții directe (ISD), echivalentul a 2,3% din PIB-ul lor cumulat. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelurile înregistrate înainte de criza financiară din 2008, când această pondere era dublă. În mod similar, raportul constată că țările mai deschise comerțului tind să primească mai multe investiții directe, o creștere suplimentară de 0,6% pentru fiecare creștere procentuală a raportului comerț/PIB.

Declinul este reflectat și în plan juridic. Astfel, între 2010 și 2024, au fost semnate doar 380 de tratate bilaterale sau multilaterale de investiții, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate comparativ cu cele 870 semnate în deceniul anterior.

Investițiile, concentrate în doar câteva țări mari

De asemenea, distribuția investițiilor directe este inegală. Aproximativ două treimi din aceste investiții ajung în doar zece țări, iar aproape o treime din fluxuri s-au îndreptat către China, Brazilia și India între 2012 și 2023. În schimb, cele mai sărace 26 de state au atras mai puțin de 2% din totalul global, transmite Reuters.

În plus, economiile avansate au reprezentat aproape 90% din totalul ISD-urilor din economiile în curs de dezvoltare în ultimul deceniu. Aproximativ jumătate din acestea au provenit din doar două surse: Uniunea Europeană și Statele Unite.

Analiza datelor din 74 de economii în curs de dezvoltare între 1995 și 2019 a Băncii Mondiale arată o creștere cu 10% a investițiilor străine directe poate aduce un plus de 0,3% la PIB-ul unei țări. Impactul este de aproape trei ori mai mare (până la 0,8%) în țările cu instituții mai puternice, un capital uman mai bun, o deschidere mai mare către comerț și o informalitate mai scăzută. În același timp, efectul creșterilor ISD este mult mai mic în țările care nu dispun de astfel de caracteristici.

Raportul identifică trei priorități politice pentru economiile în curs de dezvoltare. Banca Mondială cere țărilor membre să reducă restricțiile asupra capitalului străin, să îmbunătățească productivitatea muncii și să consolideze integrarea în lanțurile comerciale globale. La nivel mai general, Banca Mondială ar dori să vadă o îmbunătățire a cooperării internaționale care să permită o mai bună circulație a investițiilor străine directe spre țările în curs de dezvoltare.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai importante surse de finanțare și expertiză pentru economiile în tranziție, continuă să susțină aceste țări cu programe de măsuri menite să combată efectele post-pandemice și să stimuleze creșterea sustenabilă.

Alte articole importante
Cum ne afectează viața de zi cu zi deficitul bugetar al României
Cum ne afectează viața de zi cu zi deficitul bugetar al României
Deficitul bugetar al României are un impact direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor, afectând nivelul impozitelor, al pensiilor și al investițiilor publice. Gestionarea ineficientă a acestuia poate duce la creșterea prețurilor, reducerea serviciilor publice și limitarea proiectelor de infrastructură. Cum influențează deficitul bugetar prețurile, pensiile și serviciile publice România se pregătește pentru un deficit bugetar […]
Germania lansează un program militar spațial de 35 miliarde $
Germania lansează un program militar spațial de 35 miliarde $
Germania se pregătește să lanseze un ambițios program militar spațial, cu un buget estimat la 35 de miliarde de dolari. Berlinul analizează investiții ce variază de la sateliți spion și avioane spațiale până la lasere ofensive. Proiectul urmărește consolidarea capacităților de apărare și a infrastructurii strategice în spațiul orbital. Germania investește 35 miliarde de dolari […]
Transporturile rutiere, sub presiune: tarifele ar putea crește cu până la 8% pe fondul noilor taxe și restricții
Transporturile rutiere, sub presiune: tarifele ar putea crește cu până la 8% pe fondul noilor taxe și restricții
Tarifele de transport rutier din România se află în pragul unui nou val de scumpiri, pe fondul creșterii costurilor operaționale și al schimbărilor legislative care intră în vigoare în 2026. Operatorii din domeniu avertizează că majorarea accizelor la combustibil, introducerea taxării pe kilometru și restricțiile impuse pe rutele externe vor avea un impact direct asupra […]
După 2035, vehiculele electrice ar putea deține 85% din piața auto
Companii
După 2035, vehiculele electrice ar putea deține 85% din piața auto
Vehiculele electrice ar putea ajunge să reprezinte până la 85% din vânzările de mașini noi în Uniunea Europeană după 2035. Această tranziție reflectă accelerarea adoptării mobilității electrice și politica UE de reducere a emisiilor în transporturi. Vehiculele electrice ar putea ajunge la 85% din vânzările de mașini noi în UE după 2035 Uniunea Europeană analizează […]
Un pas care va schimba piața de capital: ASF începe evaluarea CCP.RO, după validarea dosarului
Un pas care va schimba piața de capital: ASF începe evaluarea CCP.RO, după validarea dosarului
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat oficial că dosarul depus de societatea CCP.RO BUCHAREST S.A. a fost declarat complet, ceea ce permite intrarea în etapa de evaluare a cererii de autorizare drept Contraparte Centrală. Decizia a fost adoptată în ședința Consiliului ASF din 3 februarie 2026, marcând un moment-cheie pentru infrastructura pieței de capital […]
ANALIZĂ
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Piața auto din România a început anul sub semnul unei scăderi majore a vânzărilor comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Presiunea economică asupra consumatorilor, costurile tot mai ridicate mai ales a celor la materialele pentru producția auto, alături de schimbările legislative privind normele de emisii de CO2, influențează deciziile de achiziție și, implicit, cifrele de […]