Investițiile străine directe în țările emergente, la cel mai scăzut nivel de după 2005

Investițiile străine directe în țările emergente au scăzut dramatic în 2023, ultimul an pentru care există date complete. Potrivit Băncii Mondiale, acestea au atins cel mai scăzut nivel de după 2005.

Potrivit Băncii Mondiale, barierele comerciale în creștere și incertitudinile geopolitice au descurajat fluxurile de investiții exact acolo unde sunt cel mai necesare.

Cu cât au scăzut investițiile străine în țările emergente în ultimii 20 de ani

De la „ghid practic pentru studenți” la acces real la banii europeni. Cum aplici pe bune la „jobul viitorului” care nu a fost încă inventat

16:54

EXCLUSIV

Statul își rezervă dreptul să intervină rapid pentru salvarea fabricilor strategice din industria de apărare

16:42

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, declinul este alimentat de un val de măsuri protecționiste care afectează fluxurile de capital și de comerț la scară globală, inclusiv în economiile în curs de dezvoltare.

„Ceea ce vedem este rezultatul politicilor publice. Nu este o coincidență că investițiile străine directe ating noi minime în aceeași perioadă în care datoria publică atinge niveluri record. Investițiile private vor trebui acum să alimenteze creșterea economică, iar investițiile străine sunt una dintre cele mai productive forme de investiții private. Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernele au fost ocupate să ridice bariere în calea investițiilor și a comerțului, când ar fi trebuit să le elimine în mod deliberat”, a declarat Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale.

Potrivit raportului, în 2023, țările în curs de dezvoltare au atras doar 435 de miliarde de dolari în investiții directe (ISD), echivalentul a 2,3% din PIB-ul lor cumulat. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelurile înregistrate înainte de criza financiară din 2008, când această pondere era dublă. În mod similar, raportul constată că țările mai deschise comerțului tind să primească mai multe investiții directe, o creștere suplimentară de 0,6% pentru fiecare creștere procentuală a raportului comerț/PIB.

Declinul este reflectat și în plan juridic. Astfel, între 2010 și 2024, au fost semnate doar 380 de tratate bilaterale sau multilaterale de investiții, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate comparativ cu cele 870 semnate în deceniul anterior.

Investițiile, concentrate în doar câteva țări mari

De asemenea, distribuția investițiilor directe este inegală. Aproximativ două treimi din aceste investiții ajung în doar zece țări, iar aproape o treime din fluxuri s-au îndreptat către China, Brazilia și India între 2012 și 2023. În schimb, cele mai sărace 26 de state au atras mai puțin de 2% din totalul global, transmite Reuters.

În plus, economiile avansate au reprezentat aproape 90% din totalul ISD-urilor din economiile în curs de dezvoltare în ultimul deceniu. Aproximativ jumătate din acestea au provenit din doar două surse: Uniunea Europeană și Statele Unite.

Analiza datelor din 74 de economii în curs de dezvoltare între 1995 și 2019 a Băncii Mondiale arată o creștere cu 10% a investițiilor străine directe poate aduce un plus de 0,3% la PIB-ul unei țări. Impactul este de aproape trei ori mai mare (până la 0,8%) în țările cu instituții mai puternice, un capital uman mai bun, o deschidere mai mare către comerț și o informalitate mai scăzută. În același timp, efectul creșterilor ISD este mult mai mic în țările care nu dispun de astfel de caracteristici.

Raportul identifică trei priorități politice pentru economiile în curs de dezvoltare. Banca Mondială cere țărilor membre să reducă restricțiile asupra capitalului străin, să îmbunătățească productivitatea muncii și să consolideze integrarea în lanțurile comerciale globale. La nivel mai general, Banca Mondială ar dori să vadă o îmbunătățire a cooperării internaționale care să permită o mai bună circulație a investițiilor străine directe spre țările în curs de dezvoltare.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai importante surse de finanțare și expertiză pentru economiile în tranziție, continuă să susțină aceste țări cu programe de măsuri menite să combată efectele post-pandemice și să stimuleze creșterea sustenabilă.