Avertismentul economiștilor: Capitalul românesc, discriminat sistemic în propria ţară. Costurile de creditare, de până la 5 ori mai mari decât cele pentru firme străine

Capitalul autohton din România se confruntă cu o discriminare sistemică în propria țară, conform unui comunicat transmis de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, . Accesul la finanțare este extrem de dificil, iar sistemul fiscal prezintă dezechilibre care favorizează alte entități. În plus, firmele românești sunt marginalizate în procesul de participare la licitațiile publice, fiind înlocuite de companii externe, mai bine finanțate și avantajate în competiții.

„Astăzi suntem obligaţi să readucem România în direcţia unei strategii coerente şi clare pentru consolidarea capitalului autohton, nu doar ca principiu de suveranitate economică, ci ca fundament pentru creştere durabilă, competitivitate şi echilibru bugetar pe termen lung. Capitalul românesc este discriminat sistemic în propria ţară. Accesul la finanţare este prohibitiv, tratamentul fiscal e dezechilibrat, iar companiile româneşti sunt împinse la marginea licitaţiilor publice în detrimentul unor companii externe bine finanţate. În timp ce statul prioritizează pensii şi salarii, blochează plăţile către antreprenorii care construiesc infrastructura ţării. Dacă nu corectăm rapid aceste dezechilibre, riscăm să pierdem suveranitatea economică cu totul”, subliniază reprezentanţii ASPES în comunicatul preluat de Agerpres.

„Dezechilibru major şi persistent în economia românească”

În contextul în care economia românească se confruntă cu instabilitate fiscal-bugetară, costuri de finanțare crescute și dezechilibre comerciale constante, raportul dintre capitalul autohton și cel străin devine o problemă crucială. Aceasta nu afectează doar nivelul de competitivitate, ci are implicații semnificative pentru menținerea suveranității economice pe termen mediu, spun specialiștii ASPES.

Euforia SpaceX se sparge pe Wall Street. Peste 600 de miliarde de dolari evaporați în două ședințe

12:18

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32, 19 Jun 2026

„Astăzi în cadrul dezbaterii dintre cei doi candidaţi la preşedinţia României, George Simion şi Nicuşor Dan, organizată de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, la care inexplicabil Nicusor Dan nu a venit, preşedintele Mihai Daraban, a prezentat o analiză ce readuce în atenţie un dezechilibru major şi persistent în economia românească: raportul disproporţionat între capitalul autohton şi cel străin, nu doar ca prezenţă numerică, ci mai ales în ceea ce priveşte accesul la resurse, tratamentul fiscal, competitivitatea externă şi capacitatea de finanţare.

Acest decalaj nu este doar rezultatul „ineficienţei” capitalului românesc, ci reflectă o arhitectură economică în care costurile de finanţare, accesul la lichiditate şi predictibilitatea sunt inegale”, precizează comunicatul.

Pericolele pentru capitalul românesc

Potrivit datelor furnizate de ASPES și, anterior, de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, există 813.711 companii cu capital integral românesc, comparativ cu 27.594 de firme deținute în totalitate de capital străin — un raport de aproximativ 29,5 la 1. Cu toate acestea, în ceea ce privește cifra de afaceri, diferențele dintre cele două categorii se reduc semnificativ, companiile românești generând venituri de 254 de miliarde de euro, în timp ce cele străine contribuie cu 143 de miliarde de euro.

De asemenea, contribuțiile la buget sunt relativ echilibrate între cele două categorii: taxele pe muncă însumează 31,8 miliarde de euro pentru companiile românești și 19,67 miliarde de euro pentru cele străine, în timp ce alte taxe locale se ridică la 3,76 miliarde de euro, față de 3,26 miliarde de euro în cazul firmelor străine.

„Această inversare a proporţiei indică o realitate economică neuniformă: capitalul străin, deşi mult mai redus ca număr, beneficiază de avantaje sistemice care îi permit să genereze valoare adăugată mai mare, să aibă acces preferenţial la finanţare şi să opereze în condiţii fiscale şi administrative mai predictibile şi mai favorabile”, avertizează reprezentanţii Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale.

Accesul la finanţare, „cea mai mare problemă a companiilor românești”

Specialiștii ASPES mai precizează că, în România avem „o economie bancarizată pe hârtie, dar polarizată în realitate”, iar unul dintre cele mai importante blocaje pentru dezvoltarea companiilor româneşti rămâne accesul la finanţare.

„Companiile străine – bine capitalizate, cu sprijinul grupurilor-mamă şi cu acces la linii externe – accesează credite la dobânzi de 2-3%. Costurile de creditare pentru firmele autohtone sunt, în medie, de 2 până la 5 ori mai mari decât cele suportate de firmele străine cu acces la pieţele externe de capital. La acest aspect se adaugă durata excesivă de analiză a dosarelor de finanţare – frecvent de peste 30-60 de zile -, ceea ce reduce competitivitatea companiilor locale în faţa oportunităţilor rapide de investiţii sau licitaţii”, menționează comunicatul.

ASPES: Sistemul bancar din România trebuie să-și ajusteze strategia

Reprezentanții asociației afirmă că sistemul bancar din România trebuie să-și reevalueze și să-și ajusteze strategia, adoptând o poziție mai proactivă în sprijinirea capitalului național. Aceasta presupune dezvoltarea de produse financiare adaptate nevoilor locale, oferirea de costuri de finanțare competitive și stabilirea de parteneriate pe termen lung, în concordanță cu politicile economice ale Uniunii Europene destinate susținerii întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a capitalului autohton.

Un alt aspect critic menționat de aceștia este dificultatea accesului companiilor românești la contractele publice, care reprezintă o barieră semnificativă în dezvoltarea afacerilor. Cerințele administrative excesive, garanțiile din ce în ce mai greu de obținut și interpretările birocratice contribuie la apariția unor obstacole sistemice. În plus, întârzierile frecvente în efectuarea plăților către antreprenori – situație confirmată și de un document recent al Ministerului Finanțelor, care indică prioritizarea plăților pentru salarii și pensii în detrimentul plăților aferente contractelor în derulare – sporesc riscurile pentru companiile implicate în proiecte publice.

„Această situaţie descurajează participarea firmelor autohtone la licitaţii, favorizând intrarea actorilor străini cu lichiditate superioară şi acces la linii de finanţare avantajoase. În consecinţă, firmele româneşti ajung frecvent subantreprenori, prestând lucrări la marje minime, fără capacitate de reinvestiţii sau consolidare pe termen mediu”, se mai precizează în comunicat.

România devine tot mai mult o economie de consum

În privința comerțului exterior, informațiile furnizate indică faptul că România pierde în mod constant din poziția sa în domeniul exporturilor cu valoare adăugată ridicată. În 2024, numărul companiilor românești autorizate să exporte a scăzut la 26.979, față de 28.080 în anul precedent. Dintre aceste firme, doar trei sunt incluse în Top 100 exportatori — care generează peste jumătate din totalul exporturilor — iar în Top 500, numărul firmelor românești este de doar 72, iar în Top 1.000, doar 209, conform datelor prezentate marți de Mihai Daraban.

Această disproporție structurală este accentuată de o agravare a balanței comerciale, deoarece deficitul a atins 33,4 miliarde de euro, în condițiile unui volum al importurilor de 126 de miliarde de euro în 2024. România devine tot mai mult o economie de consum de produse importate și o piață de forță de muncă ieftină, în timp ce capacitatea de a produce și exporta bunuri cu valoare adăugată înaltă rămâne stagnantă, semnalează reprezentanții ASPES.

Daraban: „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu şi la figurat”

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a afirmat marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice organizate la sediul CCIR, că una dintre problemele majore pentru mediul de afaceri este rolul capitalului străin în economia națională. El a subliniat că, dacă investitorii externi părăsesc România, riscă să se închidă porțile, atât în sens literal, cât și simbolic.

„A doua temă foarte importantă pentru noi este rolul capitalului străin în economia românească. De multe ori am spus-o public că, dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu şi la figurat. Pe ce mă bazez? (…) Noi am făcut o statistică simplă, bazată pe 100% privat român, 100% privat străin. Şi n-am luat în calcul cele 1.480 de societăţi cu capital 100% de stat. Ei bine, 100% privaţi români suntem 813.711. Străinii sunt 27.594. Vreau să observaţi că noi suntem de 29,5 ori mai mulţi decât ei. Noi avem o cifră de afaceri, noi românii, de 254 de miliarde de euro, ei au 143 de miliard de euro. Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori. Noi plătim pe muncă 31,8 miliarde de euro, celebrele taxe pe muncă. 19,67 de miliarde de euro plătite de străini. (…) Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori”, a explicat Daraban.

Potrivit datelor prezentate de acesta, pentru alte taxe, în afară de cele pe muncă şi de taxele pe profit, societăţile româneşti plătesc 3,76 miliarde euro şi cele străine 3,26 miliarde euro.

„Aici vorbim de taxe pe terenuri, pe clădiri şi aşa mai departe. Deci iar nu este acel raport de 29,5 ori. Am spus acest lucru pentru că se revede şi în situaţia de la comerţul exterior. (…) Vreau să vă spun că a scăzut şi numărul de exportatori români. De la 28.080 în 2023, anul trecut, am avut 26.979. Numărul de exportatori din România, persoane juridice române indiferent de forma de capital, străini sau românesc….”, a adăugat preşedintele CCIR.