România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro, însă Banca Națională a României este pregătită să reia procesul de pregătire atunci când țara va fi în măsură să facă acest pas, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a subliniat că trecerea la euro nu înseamnă simpla înlocuire a leului cu moneda europeană, ci presupune un proces politic și social complex, care necesită implicarea Guvernului, Parlamentului și a întregii societăți.
Isărescu a amintit că BNR a susținut în trecut procesul de adoptare a monedei europene și a avut inclusiv un secretariat dedicat acestui obiectiv.
Până în 2018, la sediul BNR se întrunea Comitetul de Trecere la Euro, iar pregătirile ajunseseră la un nivel foarte detaliat, inclusiv în ceea ce privește logistica necesară introducerii numerarului în țară și distribuirea acestuia.
Procesul a fost însă întrerupt în 2018. Guvernatorul a precizat că România îndeplinea criteriile în 2014, dar contextul european nu era favorabil, pe fondul crizei Greciei și al incertitudinilor privind viitorul zonei euro.
După perioada în care România îndeplinea criteriile, politica fiscală s-a schimbat, prin reduceri de taxe și creșteri ale cheltuielilor publice, ceea ce a dus la acumularea unor noi dezechilibre.
Ulterior, economia a fost afectată de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina, iar procesul de pregătire pentru euro nu a mai fost reluat.
În opinia guvernatorului BNR, prioritatea actuală este corecția fiscală și menținerea acesteia în timp.
„Acum, dumneavoastră, mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că România și-a asumat prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană obiectivul adoptării monedei euro.
Spre deosebire de state precum Danemarca, care beneficiază de un statut special, România nu are o derogare permanentă pentru păstrarea monedei naționale.
„N-avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare”, a afirmat Isărescu.
Prin urmare, decizia de principiu privind adoptarea euro este deja asumată, însă momentul efectiv depinde de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stabilității economice.
Îndeplinirea criteriilor de performanță nu înseamnă trecerea imediată la moneda europeană. România trebuie să participe ulterior cel puțin doi ani la mecanismul cursului de schimb și să demonstreze că poate menține stabilitatea indicatorilor macroeconomici.
Isărescu a avertizat că experiența din 2014 arată cât de importantă este continuitatea politicilor economice. Nu este suficient ca indicatorii să fie aduși temporar la nivelurile necesare, ci trebuie păstrați într-o manieră sustenabilă.
În acest proces sunt esențiale disciplina fiscală și capacitatea autorităților de a lua și menține deciziile necesare pentru stabilitatea economiei.
Banca Națională este pregătită să contribuie la reluarea procesului de pregătire pentru adoptarea euro, însă Isărescu a subliniat că banca centrală nu poate decide singură momentul trecerii la moneda europeană.
„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. (…) Este un proces politic complicat. Are componente și politice și sociale. Se duce până în toată societatea”, a explicat guvernatorul.
Decizia va reveni autorităților politice, în timp ce BNR poate contribui la stabilirea unui parcurs corect și la pregătirea tehnică a procesului.
În condițiile în care România nu îndeplinește în prezent niciun criteriu de convergență, guvernatorul BNR nu a indicat un termen pentru adoptarea euro. Momentul va depinde de corectarea dezechilibrelor fiscale, menținerea stabilității macroeconomice și pregătirea societății pentru schimbarea monedei.