Inflația a coborât la 8,16% în iulie, dar analiștii avertizează: „Este o corecție aritmetică, nu o dezinflație câștigată”

Rata anuală a inflației din România a coborât puternic în luna iulie, la 8,16%, de la 10,42% în iunie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea de peste două puncte procentuale nu înseamnă însă că presiunile asupra prețurilor au dispărut, avertizează analiștii.

În iulie, serviciile au rămas categoria cu cele mai mari scumpiri, de 13,67%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,93%, iar cele alimentare cu 5,03%. Față de luna precedentă, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,58%. De la începutul anului, rata inflației a ajuns la 4,4%, în timp ce rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost de 9,8%.

Scăderea anuală, explicată în mare parte de efectul de bază

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz, atrage atenția că reducerea inflației de la 10,42% la 8,16% nu reflectă neapărat o îmbunătățire semnificativă a mecanismului intern al prețurilor.

Bursa de Valori București a închis ședința de miercuri pe plus. BET a urcat cu peste 1%

10:03

Petrolul își caută clienții: OPEC taie din nou prognoza cererii pentru 2026

16:32

„Scăderea de 2,26 puncte procentuale într-o singură lună nu este rezultatul unei ameliorări a mecanismului inflaționist intern, ci al ieșirii din baza de calcul a șocului energetic din iulie 2025”, a declarat acesta.

Diferența este vizibilă în special în cazul mărfurilor nealimentare, unde rata anuală a scăzut de la 12,3% la aproximativ 7,9%.

În schimb, serviciile, care reflectă mai bine presiunile salariale și așteptările inflaționiste interne, au rămas la un nivel foarte ridicat, în jurul valorii de 13,7%.

Prețurile au crescut cu 0,58% într-o singură lună

Un alt indicator urmărit de analiști este evoluția lunară a prețurilor. În iulie, prețurile de consum au crescut cu 0,58% față de iunie. Potrivit lui Jakubowicz, un asemenea ritm ar echivala cu aproximativ 7% anualizat, dacă s-ar menține pe parcursul unui an.

„Presiunea curentă a prețurilor rămâne substanțial peste țintă, chiar dacă indicatorul anual arată mai bine”, explică președintele AAFBR.

Evoluția este cu atât mai importantă cu cât perioada de vară ar fi trebuit să aducă o presiune mai redusă asupra prețurilor anumitor produse alimentare, în special în cazul legumelor și fructelor.

Inflația ar putea coborî spre 6% până la finalul anului

Jakubowicz estimează că rata anuală a inflației va continua să scadă în august, pe măsură ce din baza de calcul vor ieși efectele majorării cotelor de TVA și a accizelor. În aceste condiții, o rată de aproximativ 6% la finalul anului rămâne posibilă, consideră analistul. Totuși, el avertizează că această reducere nu trebuie confundată cu o dezinflație consolidată.

„Aceasta este o corecție aritmetică, nu o dezinflație câștigată”, susține Jakubowicz.

Testul real pentru evoluția prețurilor va fi reprezentat de inflația de bază CORE2 ajustat și de ritmurile lunare din toamnă, când efectele de bază care au contribuit la scăderea indicatorului anual se vor diminua.

BNR și-a majorat prognoza pentru 2026

În acest context, Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit semnificativ în creștere prognoza privind inflația pentru finalul anului 2026. BNR estimează acum o rată de 5,5%, față de 3,9% în prognoza anterioară.

Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează o inflație de 2,9%, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Serviciile rămân principala sursă de presiune

Datele INS arată că, în ciuda scăderii puternice a ratei anuale, serviciile continuă să se scumpească într-un ritm mult superior celorlalte categorii. Avansul de 13,67% indică persistența unor presiuni interne, în timp ce mărfurile alimentare au înregistrat o creștere anuală de 5,03%, iar cele nealimentare de 7,93%.

Prin urmare, scăderea inflației headline este importantă, dar nu este suficientă pentru a confirma că presiunile inflaționiste au fost eliminate. Datele din lunile următoare vor arăta dacă reducerea de la 10,42% la 8,16% reprezintă începutul unei dezinflații reale sau doar efectul temporar al comparației cu perioada în care prețurile energiei au fost puternic influențate de șocul din 2025.