Japonia a pornit primul său computer cuantic construit 100% pe tehnologie locală

Japonia intră oficial în liga selectă a statelor capabile să construiască un computer cuantic de la zero, folosind exclusiv tehnologii și componente proprii. Noul sistem, amplasat la Universitatea din Osaka, marchează o premieră istorică și poziționează țara ca un jucător cheie în domenii precum medicina, logistica, transporturile și chiar modelarea schimbărilor climatice.

O mașinărie revoluționară: primul computer cuantic japonez construit integral în țară

La 28 iulie 2025, Japonia a pus oficial în funcțiune primul său computer cuantic construit integral pe bază de tehnologii naționale. Amplasat la Centrul pentru Informații și Biologie Cuantice al Universității din Osaka (QIQB), noul sistem reprezintă culminarea unor ani de cercetări și investiții în domeniul emergent al tehnologiilor cuantice.

Până acum, Japonia depindea de importul unor componente critice, în special din SUA și Europa, pentru a putea dezvolta sisteme experimentale. Însă de data aceasta, toate elementele, de la cipul cuantic până la cablurile de interconectare și scuturile magnetice, au fost realizate pe teritoriul nipon. Procesorul cuantic propriu-zis a fost creat de institutul de cercetare RIKEN, unul dintre cele mai prestigioase centre științifice din lume, cu o experiență solidă în fizica materiei condensate și superconductorilor.

Doi clienți misterioși au generat aproape 40% din veniturile Nvidia

16:50

Volkswagen a fost amendată cu 30 de milioane $ pentru exploatarea muncitorilor în Brazilia

16:29

Computerul utilizează qubiți superconductori, adică mici circuite electrice construite din metale care, atunci când sunt răcite la temperaturi apropiate de zero absolut, pierd complet rezistența electrică. Acest fenomen permite particulelor cuantice să se afle simultan în mai multe stări, ceea ce transformă qubiții într-un „combustibil” pentru calcule imposibil de realizat cu tehnologia convențională.

Toate aceste elemente sunt adăpostite într-un frigider de diluție criogenică, un dispozitiv extrem de sofisticat capabil să atingă temperaturi de -273,15°C. Această infrastructură este completată de un frigider cu tub pulsator, controlere speciale, surse de curent cu zgomot redus și un întreg ansamblu de filtre menite să elimine orice interferență electrică sau magnetică.

OQTOPUS – software-ul japonez care dă viață hardware-ului cuantic

Un alt element de mândrie națională este faptul că sistemul nu rulează pe software străin, ci pe o platformă open-source dezvoltată în Japonia, denumită Open Quantum Toolchain for Operators and Users (OQTOPUS).

Această suită de aplicații nu este doar o interfață, ci un ecosistem complet care permite programatorilor să scrie, să testeze și să ruleze aplicații cuantice direct pe procesorul dezvoltat local. Include un motor central de execuție, un modul de cloud prin care utilizatorii pot accesa computerul de la distanță și chiar o interfață grafică intuitivă.

Practic, OQTOPUS este „limbajul” prin care cercetătorii interacționează cu qubiții, făcând legătura între teoria matematică și aplicațiile practice, scrie Live Science. Faptul că atât hardware-ul, cât și software-ul au fost dezvoltate local oferă Japoniei un avantaj strategic uriaș – independența tehnologică.

Quantum computing – o nouă eră pentru știință și economie

Potrivit specialiștilor, computerele cuantice pot depăși de miliarde de ori capacitatea celor mai rapide supercomputere existente. Spre deosebire de calculatoarele clasice, care procesează date secvențial, sistemele cuantice lucrează în paralel, exploatând legile stranii ale mecanicii cuantice.

Acest lucru deschide uși către descoperiri care astăzi par SF. Printre aplicațiile vizate se numără:

• descoperirea de medicamente și terapii personalizate, prin simularea interacțiunilor moleculare la un nivel imposibil pentru computerele tradiționale

• optimizarea traficului urban, astfel încât semafoarele, transportul public și rutele să funcționeze perfect sincronizat, reducând ambuteiajele și poluarea

• logistica și lanțurile de aprovizionare, unde algoritmii cuantici pot găsi traseele cele mai rapide și eficiente pentru transportul bunurilor

• modelarea climatică, unde puterea de calcul suplimentară ar putea îmbunătăți radical acuratețea prognozelor meteorologice și a simulărilor legate de schimbările climatice