Prima pagină » România ratează termenul pentru aplicarea dreptului european la reparație. Noile reguli intră în vigoare în UE, dar lipsesc din legislația națională

România ratează termenul pentru aplicarea dreptului european la reparație. Noile reguli intră în vigoare în UE, dar lipsesc din legislația națională

România ratează termenul pentru aplicarea dreptului european la reparație. Noile reguli intră în vigoare în UE, dar lipsesc din legislația națională
Cât te costă să ții încărcătorul telefonului mobil conectat permanent la priză?

Românii ar fi trebuit să beneficieze, începând cu 31 iulie, de noile drepturi prevăzute de Directiva europeană privind promovarea reparării bunurilor. Printre acestea se numără posibilitatea de a solicita producătorului repararea unor produse chiar și după expirarea garanției legale, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil. Cu toate acestea, România nu a adoptat încă legislația necesară pentru transpunerea completă a directivei, astfel că noile reguli nu pot fi aplicate în practică.

Directiva (UE) 2024/1799 este în vigoare din 30 iulie 2024, însă statele membre aveau obligația să adopte legislația națională și să înceapă aplicarea prevederilor sale până la 31 iulie 2026. La acest termen, România nu notificase măsuri de transpunere în baza de date EUR-Lex, iar proiectele de lege și de ordonanță de urgență publicate de ANPC în ianuarie 2026 nu au fost transformate în acte normative.

Producătorii vor trebui să repare produsele și după expirarea garanției

Noile reguli urmăresc să încurajeze repararea produselor în locul înlocuirii acestora. Pentru anumite categorii de bunuri, producătorii vor avea obligația să ofere servicii de reparație chiar și după expirarea garanției, cu excepția cazurilor în care intervenția este imposibilă din punct de vedere tehnic. Reparațiile trebuie efectuate gratuit sau la un cost rezonabil, într-un termen rezonabil, iar producătorii pot pune la dispoziția clienților produse de înlocuire pe durata intervenției sau produse recondiționate atunci când repararea nu este posibilă.

Obligațiile se aplică unei liste de produse stabilite la nivel european, printre care telefoane mobile, tablete, frigidere, mașini de spălat, mașini de spălat vase, uscătoare de rufe, aspiratoare, televizoare și alte afișaje electronice, servere, echipamente de stocare a datelor, echipamente de sudură și produse cu baterii destinate mijloacelor ușoare de transport. Lista poate fi extinsă ulterior de Comisia Europeană.

Piese de schimb la prețuri rezonabile și un an suplimentar de garanție

Directiva introduce și obligații privind accesul la piese de schimb și instrumente necesare reparațiilor. Producătorii nu vor putea practica prețuri menite să descurajeze repararea și vor trebui să publice informații privind serviciile oferite și tarifele orientative. De asemenea, sunt interzise blocajele hardware sau software care împiedică nejustificat reparațiile și refuzul utilizării pieselor compatibile, recuperate sau fabricate prin imprimare 3D, în lipsa unui motiv legitim.

O altă noutate este prelungirea cu cel puțin 12 luni a garanției legale atunci când consumatorul alege repararea produsului în locul înlocuirii acestuia. Această prevedere se va aplica însă doar contractelor de vânzare încheiate după data aplicării noilor reguli și nu extinde automat garanția pentru produsele cumpărate anterior.

Ce drepturi au în prezent consumatorii din România

Până la adoptarea legislației naționale, consumatorii din România beneficiază în continuare de drepturile prevăzute de OUG nr. 140/2021. În prezent, vânzătorul răspunde pentru lipsa de conformitate constatată în termen de doi ani de la livrarea produsului, iar consumatorul poate solicita repararea sau înlocuirea fără costuri. Totodată, perioada de garanție se prelungește cu intervalul în care produsul s-a aflat în service.

Întârzierea transpunerii directivei poate atrage declanșarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor de transpunere. În plan practic, lipsa unui cadru legislativ creează incertitudine pentru consumatori și pentru autoritățile competente, deoarece noile obligații privind repararea bunurilor și sancțiunile aplicabile nu pot fi puse în aplicare.

Platforma europeană pentru reparații va fi lansată în 2027

Directiva prevede și dezvoltarea unei platforme europene prin care consumatorii vor putea identifica și compara ateliere de reparații, în funcție de produs, localitate, preț și timpul de intervenție. Aceasta urmează să fie disponibilă până la 31 iulie 2027.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]