Orașul francez Lille a fost desemnat câștigător într-una dintre cele mai disputate competiții administrative din Uniunea Europeană, obținând dreptul de a găzdui noua Autoritate Vamală a UE. Decizia vine după mai multe runde de vot și marchează un moment important pentru echilibrul instituțional european, dar și pentru influența statelor membre în distribuirea agențiilor-cheie.
În finala competiției, Roma a pierdut în fața orașului francez, într-un scrutin decisiv care a reflectat atât negocierile politice, cât și strategiile de lobby ale celor două capitale, anunță Politico.
Decizia a fost luată în urma unui vot comun al statelor membre și al Parlamentului European, în care Lille a obținut 36 de voturi, în timp ce Roma s-a oprit la 18. Rezultatul confirmă avantajul construit de Franța încă din etapele inițiale ale procesului.
Competiția nu a fost însă una simplă. Nouă orașe europene au intrat în cursă pentru a găzdui instituția: București, Liège, Málaga, Porto, Haga, Varșovia și Zagreb. Toate aceste candidaturi au încercat să convingă prin infrastructură, poziționare strategică și capacitate administrativă. Cu toate acestea, duelul final s-a conturat rapid între Franța și Italia, două state cu influență majoră în arhitectura politică a Uniunii Europene.
Noua Autoritate Vamală a Uniunii Europene va avea un rol esențial în supravegherea fluxurilor comerciale din interiorul blocului comunitar. Instituția va coordona verificarea importurilor de produse diverse, de la bunuri de consum precum jucării sau cosmetice, până la substanțe ilegale și produse periculoase.
De asemenea, autoritatea va lucra în paralel cu un hub IT central, conceput pentru a gestiona volumul tot mai mare de colete generate de platformele de comerț electronic. Această reformă face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a uniunii vamale, adaptat noilor realități economice digitale.
Se estimează că aproximativ 250 de funcționari europeni vor lucra în cadrul noii structuri, ceea ce va aduce beneficii economice directe orașului gazdă, inclusiv locuri de muncă bine plătite și investiții conexe.
Succesul Lille nu a fost întâmplător. Autoritățile franceze au lansat candidatura încă din toamna anului trecut, organizând vizite pentru oficialii europeni și prezentând avantajele logistice și educaționale ale orașului.
Ambasadorul candidaturii, Pascal Lamy, a descris competiția drept una între „doi finaliști excelenți”, subliniind însă că Lille a avut „un mic avans” pe care a reușit să îl mențină până la final. De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat victoria, considerând-o rezultatul unei „mobilizări colective extraordinare” și o confirmare a poziției Franței în centrul deciziilor europene.
Rezultatul competiției readuce în discuție o problemă sensibilă în interiorul Uniunii Europene: distribuția geografică a instituțiilor comunitare.
Orașe din Europa Centrală și de Est, precum București sau Zagreb, nu au reușit să ajungă în etapele finale, consolidând percepția că marile agenții europene sunt concentrate în vestul continentului.
Europarlamentari și oficiali au atras atenția că această tendință poate accentua sentimentul de marginalizare în rândul noilor state membre, în ciuda contribuției lor la dezvoltarea Uniunii.
Competiția dintre Lille și Roma reflectă, în același timp, și rivalitatea politică dintre liderii celor două țări. Relațiile dintre Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni au fost marcate în ultimii ani de divergențe pe teme economice și politice.